În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

În conformitate cu art. 254/1 alin. (2) din Codul fiscal (CF), efectuarea de către agentul transportator a transporturilor auto de călători prin servicii regulate în trafic urban, suburban, interurban, raional sau internaţional fără emiterea şi/sau raportarea biletelor (bilet – bon de casă emis de echipamentul de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă dreptul la călătorie al persoanei, încheierea contractului de transport rutier între operatorul de transport rutier/

Conform art. 793 alin. (2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaţionale, persoana juridică nerezidentă, pentru a-şi confirma rezidenţa, prezintă plătitorului de venit copia certificatului de rezidenţă sau a documentului ce atestă înregistrarea acesteia în ţara sa de rezidenţă, sau a extrasului de pe pagina web oficială a autorităţii din statul de rezidenţă ce atestă rezidenţa fiscală ori înregistrarea persoanei juridice.   

Peste 100 de specialiști din domeniul comerțului internațional din Moldova vor beneficia de instruiri gratuite despre INCOTERMS 2020, organizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI) cu suportul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.      INCOTERMS conține termenii comerciali internaționali elaborați de Camera Internațională de Comerț (CIC) și reprezintă un îndrumar deosebit de util, care permite definirea exactă a obligațiilor părților în contractele de vânzare-cumpărare internaționale. Primul set de clauze INCOTERMS a fost publicat de către Camera Internațională de Comerț în 1936, iar începând cu anul 1980 regulile INCOTERMS se modifică o dată la 10 ani.

Potrivit art.124 alin.(10) din Codul fiscal, sînt scutite de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile art.124 alin.(101) din Codul fiscal, nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti”, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă şi cele efectuate între rezidenţii Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, rezidenţii zonelor

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Serviciul Fiscal de Stat va aplica măsuri de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale în scopul executării prevederilor Hotărârii nr. 1275 din 26 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de aplicare a prevederilor tratatelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul asistenței administrative reciproce în materie fiscală. Hotărârea nr. 1275 prevede că RM oferă/recepționează asistență administrativă reciprocă în materie fiscală în vederea realizării unui schimb de informaţii şi asistenţă în privinţa taxelor şi impozitelor, conform tratatelor internaționale la care este parte.

Camera de Comerț și Industrie, în conformitate cu art.4 din Legea nr. 393/1999, atestă, prin emiterea unui aviz, circumstanțele survenite ca urmare a unor fenomene ale naturii, acte normative/administrative, acțiuni ori inacțiuni sau a unor alte evenimente în afara controlului debitorului, de natură a fi invocate ca impediment justificator de neexecutare a obligației debitorului în contextul raporturilor contractuale comerciale, în care cel puțin o parte este subiect al activității de întreprinzător.   La 2 octombrie curent a intrat în vigoare și Regulamentul cu privire la eliberarea avizului de atestare a impedimentului justificator de neexecutare a obligației,  care determină procedura și modul de atestare a circumstanțelor (evenimentelor) ce au avut loc pe teritoriul RM, drept impediment justificator.

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

Agenția Proprietății Publice anunță că, pe parcursul semestrului I al anului 2020, în bugetul de stat au fost achitate mijloace financiare în sumă de 14984,4 mii lei, inclusiv  redevența (în sumă de 9038,6 mii lei), stabilită conform contractului de concesiune a activelor aflate în gestiunea Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului aferent acestora și, conform contractului de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității Î.S. „Gările și Stațiile Auto” în sumă de 5223,8 mii lei.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Comunitatea de afaceri locală şi internaţională explorează, în perioada 19-20 noiembrie curent, noile tendinţe economice globale, relațiile comerciale și investiționale în noua realitate, precum și potenţialul investiţional al Republicii Moldova, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a forumului Moldova Business Week, desfășurat în acest an în format online.   La eveniment participă circa 1000 de reprezentanți ai asociațiilor de business, fondurilor investiționale, camerelor de comerț, investitori străini, oameni de afaceri, iar în calitate de speakeri vor fi reprezentanți guvernamentali și ai mediului de afaceri național.

În cadrul unei ședințe online au fost definitivate ultimele detalii privind noul program financiar de țară. După două săptămâni de dialog constructiv și de negocieri, Guvernul Republicii Moldova și echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, au ajuns la un acord comun privind acțiunile prevăzute în program.   Valoarea noului program de cooperare între Republica Moldova și FMI se ridică la $558 mil. și va fi implementat pe o perioadă de trei ani (2020-2023). Asistența financiară va fi utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale.

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea unor proceduri de selectare și participare la instruiri a auditorilor pentru efectuarea misiunilor de verificare a cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate de Uniunea Europeană.   Amintim, anterior autoritatea a încheiat cu Instituția Publică „Consiliul de supraveghere publică a auditului” un acord, conform căruia ministerul urmează să stabilească criteriile de selectare a auditorilor pentru activitatea respectivă.

Operatorii din domeniul turismului nu vor mai utiliza contractul turistic și voucherul turistic. În cadrul ședinței Executivului din 26 august curent a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1470/2001.  Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Serghei Răileanu, urmare a modificărilor operate în Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova prin Legea nr. 91/2020, a fost exclusă obligativitatea utilizării modelului contractului de servicii turistice și a  voucherului turistic. Astfel, a fost elaborat proiectul  hotărârii pentru abrogarea Hotărârii cu privire la utilizarea contractului turistic și a voucherului turistic, pentru a fi aduse în concordanță prevederile legislative cu modificările operate. Operatorii din domeniul turismului au aplicat, începând cu 1 aprilie 2002,  contractul și voucherul turistic la încheierea contractelor privind prestarea de servicii între agentul economic - posesor de licenţă de turism şi beneficiarul serviciilor respective atât la turismul intern, cât şi la turismul internaţional.

Serviciul Fiscal de Stat a identificat domeniile prioritare pentru monitorizare pe parcursul anului 2021. Potrivit Programului de conformare al contribuabililor pentru anul curent, autoritatea fiscală va acorda o atenție sporită următoarelor domenii din economia națională evaluate cu un nivel ridicat de neconformare fiscală: Comerțul cu amănuntul și cu ridicata Servicii de înfrumusețare/îngrijire și sănătate Comerțul electronic Servicii imobiliare Industria extractivă

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Au mai rămas 10 zile până la expirarea termenului-limită de achitare a cotizațiilor anuale ale auditorilor (0,1 din salariul mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de către Guvern1) și ale stagiarilor (0,05 din salariul mediu lunar pe economie) ce urmează a fi virate în bugetul I.P. „Consiliul de supraveghere a auditului”. Amintim: cuantumul acestor plăți a fost aprobat prin Decizia nr.14/2019 a Consiliului respectiv, fiind stabilite normele privind termenele de achitare a plăților și cotizațiilor.   Conform prevederilor art.39 din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, cotizațiile menționate supra sunt îndreptate, de rând cu alte plăți stabilite de lege2, pentru finanțarea activității Consiliului.

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.