Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Modulul "Organizații non-profit" este o soluție completă dezvoltată pe baza platformelor 1C: Întreprindere 8 și Contabilizare 4.0 pentru a facilita evidența contabilă în cadrul organizațiilor non-profit (ONP). Obiectivele principale sunt automatizarea proceselor de afaceri în ONP-uri, dezvoltarea unui sistem care asigură randamentul și eficiența maximă a proiectelor vizate și contabilitatea separată pe tipuri de activități și surse de finanțare.

Pachetul de acte legislative propus pentru reformarea domeniului fiscal conține modificări și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prin care se propun modificări majore ale cotelor contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale achitate de angajatori. Angajatorii din sectorul privat, din instituțiile de învățământ superior și instituțiile medico-sanitare, începând cu 1 octombrie 2018, vor achita în loc de 23% la 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2018 doar 18%. Astfel, se propune reducerea cotei procentuale cu 5%.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Proiectul legii, elaborat în scopul actualizării prevederilor Legii cu privire la întreprinderea de stat stabileşte condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale.

În conformitate cu prevederile art. 351 din Codul fiscal, persoanele fizice care, pe parcursul perioadei fiscale, au obţinut venituri impozitate conform cap. 1 titlul X din Codul fiscal sunt private de dreptul de a folosi scutirile conform art. 33, 34 şi 35 din Codul fiscal.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Modulul “Cultura Plantelor” este o soluție completă dezvoltată pe baza platformei 1С: Întreprindere 8 și a configurației Contabilizare 4.0 pentru a facilita contabilizarea producției vegetale în agricultură. Această soluție conține un set de instrumente necesare pentru efectuarea operațiunilor, începând cu semănatul, plantarea livezilor și până la recoltare. Posibilitățile funcționale ale modulului Cultura plantelor Gestionarea cheltuielilor și calcularea sinecosturilor, gestionarea datelor privind culturile, inclusiv: – posibilitatea de radiere a diferitelor materiale pentru diferite tipuri de culturi – posibilitatea de a crea hărți tehnologice pentru culturi

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal (CF), la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. De facilitatea menționată pot beneficia toți agenții economici care întrunesc condițiile specificate, indiferent de domeniul de activitate.

Art. 234 alin. (2) din Codul fiscal (CF) prevede că contribuabilul nu poate beneficia de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă comite repetat, în decurs de 6 luni consecutive, încălcările fiscale1,2 prevăzute la art. 254 și 2541. Când se consideră ca fiind comise pentru prima oară încălcările menționate – data actului de control sau data emiterii deciziei asupra cazului de încălcare a legislației? Restricția dată se răsfrânge și asupra altor încălcări fiscale prevăzute de CF sau doar pentru încălcările prevăzute la art. 254 (amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinii de casă şi de control) și 2541 (amendă pentru nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători și pentru neeliberarea biletelor de călătorie)?

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Potrivit art. 20 lit. p2) din Codul fiscal, cîştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Pentru angajații din cadrul Fondului special pentru manuale, instituție din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, vor fi aplicate prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. În Monitorul Oficial de vineri, 1 martie, a fost publicată Hotărârea pentru modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară.

Sunt angajat în calitate de paznic cu regimul de muncă 24 peste 48 ore la o întreprindere care oferă angajaților tichete de masă. Mie mi se oferă doar 10 tichete lunar, motivând că acestea sunt oferite pentru zilele efectiv lucrate. Este corect că nu se ține cont de numărul total al orelor în care sunt prezent la muncă? Conform art. 11 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masa, “numărul tichetelor de masă de care poate să beneficieze un salariat pe parcursul unei luni calendaristice nu trebuie sa depașească numărul de zile efectiv lucrate de către salariat la locul de muncă de bază în luna precedentă celei de acordare a tichetelor, în condițiile prevederilor contractuale.”

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Direcția Audit Intern al Primăriei Chişinău a efectuat, în perioada 15 ianuarie-12 martie 2018, un control, ce a avut ca subiect 9 unități structurale din cadrul Primăriei. Raportul a fost prezentat în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale. Acțiunile de audit au vizat procedura de achiziţii publice. În cadrul verificărilor, specialiștii au identificat încălcări admise de funcționari în procesul achiziţiilor. Silvia Radu, primarul general interimar al capitalei, a dat asigurări că cei care au fost audiaţi vor oferi explicațiile necesare.