Persoanele asigurate, persoanele vârstnice, cele cu dizabilități și veteranii de război care au pneumofibroze ca rezultat al infecției cu COVID 19, vor avea dreptul la reabilitarea/ recuperarea sănătății. În acest sens, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a înaintat spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor acte normative. Documentul propune completarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/ recuperare acordate persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilități  în contextul oferirii dreptului persoanelor care au pneumofibroze drept consecință ale COVID – 19 la servicii de reabilitare în primele 9 luni după boală.

Una din modificările acestui an la capitolul accize este majorarea limitei neimpozabile cu acciză a valorii mărfurilor de uz sau consum personal, introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, de la 300 la 430 euro. Despre aceasta s-a discutat în cadrul celei de-a VII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate și contabilitate, organizată de EY Moldova. Un alt aspect pe care speakerul — Alexandru Șipitca, senior manager Servicii fiscale EY Moldova l-a adus în atenția participanților este scutirea de acciză.

În cazurile prevăzute de legislație persoanele (cetăţeni ai RM, cetăţeni străini sau apatrizi) vor fi supuse testării la poligraf, dacă aceasta decurge din contractul de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la legitimitatea testării personalului cu utilizarea poligrafului. Este inadmisibilă recurgerea la ameninţări, la violenţă şi la măsuri de influenţă pentru a constrânge persoana să accepte testarea la poligraf ori să fie astfel testată.

Anul 2021, este al patrulea exercițiu (după anii 2018, 2019 și 2020) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În momentul de față, anul 2021 nu a venit încă cu modificări în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților „Moldova IT Park” – actualmente unicul parc pentru tehnologia informației din Republica Moldova. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 18, alin.  (1) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), activitatea

Platformele electronice de achiziții publice vor fi scutite de taxele pentru utilizarea serviciilor guvernamentale MPass și MSign în scopul dezvoltării sistemului electronic de achiziții publice și integrării lui cu sistemele informaționale guvernamentale.   Pe agenda ședinței Guvernul a fost inclus proiectul hotărârii  cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 986/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a Registrului de stat al achizițiilor publice format de Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).

Şedinţa Grupului de Lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul căreea au fost puse în dezbateri întrebările ce ţin de revizuirea surselor de completare a Fondului de susținere socială a populației şi prezentare a proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative, propus de Ministerul Tehnologiei Infirmaționale și Comunicațiilor, s-a desfăşurat pe 29 mai curent.

Piața criptomonedelor a înregistrat în ultimii ani o creștere în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente le oferă, dar și a potențialului pe care acestea le manifestă. &#

În vederea finanţării activității, societățile cu răspundere limitată vor fi în drept, la decizia adunării generale a asociaților, să emită obligaţiuni, în cazul în care statutul entității conține această prevedere. SRL emitentă de obligațiuni, pe toată durata deținerii acestor valori mobiliare, va fi obligată să dezvăluie public pe pagina web a sa și/sau publică într-o publicație de circulație națională și asigură neîntârziat, la cererea oricărui deținător de obligațiuni, accesul la acte/informații în condițiile Legii nr.171/2012 privind piața de capital.    Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, acesta vizând Legea nr.135  privind societăţile cu răspundere limitată și Legea nr.171. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

O persoană fizică cetăţean a vândut un depozit comercial în luna iunie 2018 cu preţul de 800 000 lei, iar achitarea s-a efectuat în două rate: 50% din sumă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare și restul, la finele anului 2018 (pe parcursul lunii decembrie). Baza valorică a depozitului constituia suma de 600 000 lei. Cum va fi determinată obligația fiscală privind impozitul pe venit în situaţia descrisă?

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Completările la art. 84 („Răspunderea procesuală a debitorului”) din Legea insolvabilității nr.149/2012 care urmează a fi examinate în cadrul ședinței secretarilor de stat prevăd că, interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova sau localitatea de reședință aplicată  debitorului sau reprezentantului organelor lui de conducere de instanța de insolvabilitate nu poate depăși 6 luni. Dacă este necesară menținerea interdicției pe un termen mai mare, aceasta poate fi aplicată în mod repetat, în urma unui demers motivat al administratorului/lichidatorului, dar nu mai mult de 3 ori în cadrul aceleiași proceduri de insolvabilitate.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

1. (28.1.30) Se vor lua în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor livrate în afara teritoriului Republicii Moldova procurate fără a fi introduse pe teritoriul țării? Arhiva 1. (28.2.6) Urmează a fi anulată înregistrarea în calitate de plătitor al T.V.A., pentru subiecţii ce s-au înregistrat în baza investiţiilor capitale efectuate, ţinînd cont de anularea prevederilor art. 1121 din Codul fiscal?

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

În luna mai 2020 prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de aprilie curent cu 0,1%, comparativ cu mai 2019 – cu 2,9%, iar comparativ cu cele din decembrie 2019 – cu 1,4%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă în luna mai 2020 prețurile producătorului s-au majorat față de aprilie curent cu 0,5%. Totodată, acestea s-au redus comparativ cu prețurile lunii mai 2019 cu 0,8% și față de decembrie 2019 – cu 1,1%.