Documentele încheiate de persoane juridice sau fizice române cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente se înregistrează la organul fiscal competent, se precizează într-un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Guvernul a aprobat un Regulament ce are drept scop stabilirea criteriilor clare de repartizare a autorizaţiilor din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri şi persoane.

Întreprinderea a încheiat cu alt agent economic contract de locațiune a unui depozit. Acest depozit a fost înregistrat ca subdiviziune a întreprinderii. În acest depozit nu se efectuează comerț, este destinat doar pentru păstrarea mărfurilor. Este necesar de a avea Notificare privind inițierea activității de comerț?

Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) avansează în procesul de constituire și are deja un oficiu separat, situat pe adresa str. Bănulescu-Bodoni 57/1, mun. Chișinău. Cu această ocazie, conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și reprezentanții consiliului de supraveghere al DCU și-au dat întâlnire astăzi la sediul noii instituții pentru a vedea ce s-a reușit până acum. În cadrul vizitei, a fost prezentată echipa DCU și tehnologiile informaționale utilizate.

La exercitarea atribuţiilor de control, membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii împuterniciţi ai Comisiei Naţionale au drept de acces în sediul, încăperile de serviciu şi pe teritoriul participanţilor la piaţa financiară nebancară, prevede Regulamentul privind organizarea și funcționarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), aprobat prin hotărârea nr. 49/16 a autorității, publicată vineri, 23 noiembrie, în MO. Documentul stabilește modul de funcționare instituțională, particularitățile emiterii actelor cu caracter individual, procedura de recrutare a angajaților, alte aspecte ce țin de activitatea CNPF.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Potrivit pct.18 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” nr.1144 din 20.12.2017, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării rezidentului,

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, importul serviciilor în Republica Moldova reprezintă obiectul impozabil. În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal

Entitatea „X” SRL în luna curentă a procurat nişte încăperi într-un imobil pentru a le utiliza ca sediu şi depozit. Încăperile se află într-o stare deplorabilă şi nu pot fi folosite imediat nici ca depozit. Entitatea intenţionează să efectueze reparaţii cu ajutorul unor companii terţe. Urmează de stabilit dacă cheltuielile de reparaţie vor putea fi deduse în scopuri fiscale de „X” SRL.

Conform prevederilor titlului VII din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr. 1603 din 20.12.2012 privind aprobarea formularelor tipizate ale Dării de seamă pe taxele locale (Forma TL 13) şi a instrucțiunii privind modul de întocmire şi prezentare a acesteia (MO nr. 273- 279 art. 1701 din 28.12.2012), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele locale specificate la art. 289 alin. (2) lit. a), b), c), d) e), f), g), h), i), j) şi q) din CF, au obligația de achitare a taxelor locale și de prezentare a dării de seamă precitate, trimestrial, până la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Se consideră import de servicii plata pentru folosirea anuală a unei aplicaţii electronice/poşta electronică ( gmail; yahoo; mail)? Se reflectă suma invoice-ului primit de la nerezident pentru acest transfer în declaraţia TVA şi unde? Ce alte tipuri de impozite şi taxe se mai reţin/achită?

O entitate a luat în locațiune de la persoane fizice cetăţeni două imobile în mun. Chișinău la adresa cărora îşi desfășoară activitatea, iar sediul întreprinderii este în or. Ialoveni. Urmează a se stabili: entitatea trebuie să distribuie pe subdiviziuni impozitul pe venit reținut la sursă conform art.901 din Codul fiscal (CF)?

Aducerea în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice din sfera imobiliară rămâne a fi și în continuare pentru Serviciul Fiscal de Stat drept o activitate prioritară. În acest sens, SFS a realizat mai multe acțiuni cu menirea de a spori randamentul acestui segment al administrării fiscale.

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

Compania Naţională de Asigurări în Medicină comunică că deţinerea poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe suport de hârtie nu va mai fi necesară, fiind exclusă din actele care urmează să le prezinte persoana asigurată în cazul adresării la instituţiile medicale. CNAM aduce la cunoştinţă că Parlamentul a aprobat modificări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care prevăd substituirea noţiunii de „poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM)” cu cea de „statut de persoană asigurată”.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, ridicată de către autorul sesizării pendinte la Judecătoria Chişinău, pe rolul căreia se află în procedura de examinare cererea introductivă depusă de către creditorul Y (Banca comercială), aflată în proces de lichidare, privind intentarea procesului de insolvabilitate împotriva agentului economic X. Conform prevederilor art. 9 din Legea insolvabilității nr.149 din 26.09.2012 (în continuare — Legea nr.149), procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate, stabilite în art. 10. al Legii.

Prevederile Codului contravențional (CC) reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor și conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.