În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege prin care se propun modificări și completări la Codul fiscal, Legea privind sistemul public de asigurări sociale și Legea cu privire la modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și se referă la reglementarea regimului fiscal al lucrătorilor din domeniul transportului de călători în regim de taxi.

Da, în conformitate cu art. 296 din Codul fiscal, autoritatea administraţiei publice locale, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul local, poate:  a)să acorde subiecţilor impunerii scutiri suplimentare celor menţionate la art. 295;  b) să acorde amînări la plata taxei pe anul fiscal respectiv;   c)să prevadă înlesniri pentru categoriile social-vulnerabile ale populaţiei.

Instituția publică „Directoratul Liniei de Credit” va fi redenumită în „Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă”. Acesta este o instituție publică, în care Ministerul Finanțelor exercită funcția de fondator, are autonomie financiară și deține conturi în contul unic trezorerial al Ministerului. Guvernul a aprobat proiectul hotărârii cu privire la Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă. Potrivit proiectului, domeniile de competență ale Oficiului sunt: • formularea propunerilor aferent programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională; • asigurarea suportului instituțiilor naționale în întreprinderea acțiunilor necesare pentru desemnarea și punerea în aplicare, la toate etapele, a sistemului național de management și control aferent programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională;

Persoana fizica X solicită restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru perioada anului 2017, cu anexarea cererii privind acordarea scutirii de către soție, iar suma spre restituire s-a format în urma utilizării scutirii pentru aceasta. Totodată, plătitorul de venituri a acordat soției scutirea personală. Poate beneficia de restituire persoana X în cazul în care soția nu a depus declarația cu privire la impozitul pe venit pentru perioada anului 2017?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal (CF), persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, aflată în relații de căsătorie, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 11 280 lei anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Ca urmare a încheierii contractului de depozit cu instituția financiară din RM, agentul economic – rezident al parcului IT obține venituri sub formă de dobânzi. Veniturile respective (dobânzile de la depozitul bancar)se vor impozita cu impozitul unic de 7%?

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

При консолидации финансовой отчетности материнское предприятие, в первую очередь, должно определить состав группы, в которую могут входить как все ее дочерние предприятия, так и ассоциированные субъекты. Это необходимо для того, чтобы определить способ оценки ее инвестиций в процессе консолидации финансовой отчетности.   В статье, опубликованной в февральском номере журнала „monitorul fiscal FISC.md”, наш автор Валентина Палади обращает внимание на то, что, как правило, инвестиции материнского предприятия в дочернее предприятие должны быть оценены по методу приобретения.

Potrivit prevederilor art. 5 pct. 362) din Codul fiscal (CF), activitate profesională în sectorul justiţiei este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-sta¬giar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei au stabilit un regim fiscal unic de impozitare cu impozitul pe venit a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate şi sunt scutite de TVA.

Potrivit prevederilor art. 6911 alin. (1) din Codul fiscal, cota impozitului pe venit constituie 1% din obiectul impunerii, dar nu mai puțin de 3000 lei, stabilit pentru persoanele fizice ce desfășoară activități independente.

Dacă agentul economic efectuează plăţi în natură acţionarilor (asociaţilor) săi conform cotei de participaţie a acestora (dividende, plăţi în cazul lichidării sau sub altă formă), atunci se consideră că această proprietate a fost vândută acţionarului (asociatului) de către agentul economic la preţul ei de piaţă. Baza valorică  a proprietății obținute de acționari persoane fizice este prețul de piață respectiv.   Totodată, faţă de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează plăţi în numerar, inclusiv prin intermediul terminalului de plată în numerar (terminalului cash-in), în sumă ce depăşeşte cumulativ plafonul lunar maxim de 100 000 lei, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, se aplică sancţiuni conform legislației.  

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Care va fi baza impozabilă pentru calcularea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, în cazul în care în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ depusă la autoritatea administraţiei publice locale suprafața obiectului este indicată 500 m2, iar conform contractului de închiriere - 450 m2?

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

În conformitate cu art. 297 alin. (3) din Codul fiscal, pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de taxe locale conform prezentului cod sau anularea ori modificarea taxelor locale se permite numai concomitent cu modificarea bugetelor locale.

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor. Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”. Articolul 111 alin. (1) — (3) din Codul fiscal, stabilește expres tipul serviciului și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate în alin. (1) – (3) locul livrării considerindu-se sediul, sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa persoanei care prestează serviciile respective (alin. (4) al art.111 din Codul fiscal).

Art.15 alin.(3) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, prevede că funcţia de control asupra corectitudinii calculului şi plenitudinii virării la buget a plăţilor stabilite la art.6, 9 şi 10 este exercitată de către inspecţiile pentru protecţia mediului ale autorităţii centrale de specialitate.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

 Potrivit art. 2876 din Codul fiscal, calcularea impozitului pe avere şi prezentarea avizelor de plată se realizează de către Serviciul Fiscal de Stat în termen de pînă la 10 decembrie pentru situaţia existentă la 1 noiembrie a anului de gestiune.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește contribuabililor care desfășoară activitatea de comerț on-line că, conform prevederilor Legii nr. 284/2004 comerţul electronic reprezintă activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice şi/sau a contractelor electronice.   Astfel, comerțul electronic nu este un gen de activitate, ci o modalitate de executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea comunicărilor electronice.