Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

În baza materialelor acumulate asupra contribuabililor restanțieri și urmare a emiterii Hotărârii privind executarea silită a obligațiilor fiscale a contribuabilului, Direcția generală administrare fiscală /Direcția generală administrare contribuabili mari informează Direcția generală organizare deservire și gestionare arierate aferent necesității întocmirii unei solicitări de recuperare a creanțelor în baza solicitării de recuperare a restanțelor/creanțelor fiscale aferent Convenției privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală, formularul căreia este propus pentru consultări publice de către Serviciul Fiscal de Stat. Autoritatea a elaborat proiectul ordinului de modificare a Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1275 din 26 decembrie 2018, anexă la Regulament fiind formularul solicitării indicate supra.

Începând cu 1 ianuarie 2020, examinarea cererilor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale se va efectua în conformitate cu Ghidul elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Potrivit Ghidului, cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial şi documentele anexate se depun de către solicitant sau de reprezentantul acestuia la AGEPI în două exemplare. Aceasta poate fi depusă prin poștă, direct la Agenție, prin fax, cu excepţia imaginilor color, prin mijloace electronice sau depunere online prin intermediul serviciului e-AGEPI.

Ministerul Economiei și Infrastructurii comunică despre desfășurarea ședinței grupului de lucru pentru elaborarea Programului Strategic de Dezvoltare a Turismului în anii 2020 – 2030. Pe agenda evenimentului s-au regăsit subiecte ce țin de definirea viziunii, obiectivelor generale și strategice privind dezvoltarea turismului, proiectarea acțiunilor pentru atingerea obiectivelor, dar și prognoze de creștere durabilă a ramurii turismului. „Elaborarea Strategiei de dezvoltare a sectorului turismului este una din prioritățile Programului de activitate al Guvernului. Viziunea noastră este să dezvoltăm Republica Moldova ca o destinație turistică competitivă și durabilă.

Astăzi, 20 decembrie 2019, Banca Națională a Moldovei pune în circulație cinci monede jubiliare și comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic. Astfel, seria „Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din mun. Chișinău” este completată cu două monede comemorative consacrate împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Alecu Russo — poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român, una cu valoarea nominală de 100 lei, bătută în aur și una cu valoarea nominală de 50 lei, bătută în argint.

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultări publice noul Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale (în continuare – Regulament). În continuare urmează să analizăm principalele modificări propuse la Regulament care au drept scop să aducă claritate și simplitate în procesul de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. În rezultatul ultimelor modificări și completări operate la Codul fiscal nr.1163/1997 (CF), prin care s-a exclus clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate, amortizarea urmând a fi calculată pentru fiecare obiect separat, prin utilizarea metodei liniare, s-a impus necesitatea elaborării unui nou sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. Noul sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale vine să simplifice metodologia de calcul și, totodată, să faciliteze munca contabililor.

Reportarea pierderilor fiscale în anul 2021 Potrivit art. 32 din Codul fiscal (CF) la determinarea  obligațiilor fiscale pentru anul 2021 se vor reporta pierderile anului 2016-2020, valoarea acestora fiind nelimitată:

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

Agențiile private ce desfășoară activitate legată de plasarea în câmpul muncii a cetățenilor vor solicita o singură licență și vor declara la Agenția Servicii Publice partenerii străini cu care colaborează, pentru a fi incluși în această licență. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative. Astfel, se prevede instituirea unui sistem care ar permite agenților economici să activeze într-un regim liberalizat, însă cu instituirea unui mecanism riguros de sancționare în caz de depistare a activității ilicite.