Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Începând cu 5 noiembrie 2018, medicii de familie vor putea depune la Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale dosarul pentru a alege una din formele de activitate propuse în cadrul noului program. Amintim că aceștia pot activa în una din următoarele forme: — cabinetul individual al medicului de familie (fondat de un singur medic de familie titular al practicii); — centrul medicilor de familie (fondat de doi și mai mulți medici de familie titulari ai practicilor); — angajat în cadrul unui prestator de asistență medicală primară existent.

Ar putea fi instituit un regim de administrare specială pentru asociațiile de economie și împrumut pe termen de până la un an. Pentru această perioadă va fi desemnat un administrator special care va dispune de toate competențele adunării generale a membrilor și ale organelor de conducere ale asociației respective, însă nu va putea exercita aceste competențe fără avizul Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Comisia economie, buget și finanțe a examinat în lectura a doua proiectul pentru modificarea şi completarea Legii asociaţiilor de economii şi împrumut și îl va propune spre dezbatere plenului Parlamentului.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Dacă până la acordarea liberului de vamă există îndoieli justificate cu privire la autenticitatea dovezii de origine a mărfurilor sau cu privire la originea lor, organul vamal suspendă acordarea tratamentului tarifar preferențial și efectuează un control suplimentar prin inițierea unei cereri de asistență administrativă internațională. Punerea mărfurilor în liberă circulație se efectuează doar după constituirea unei garanții suficiente, potrivit procedurii stabilite de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie 2018 a fost publicată legea ce conține modificări la un șir de acte legislative, inclusiv în Codul Vamal.

Am auzit că în anul 2019 se schimbă modalitatea de calculare a plăților pentru incapacitatea temporară de muncă și a indemnizațiilor pentru îngrijirea copilului. Care este această modalitate? Într-adevăr, conform Legii pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, începând cu 1 iulie 2019, se va modifica modalitatea de calculare a indemnizațiilor, după cum urmează.

Cota taxei de declararea voluntară a mijloacelor bănești achitată la bugetul de stat de către subiectul declarării voluntare se majorează de la 3% la la 6% din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar. În Monitorul Oficial de astăzi, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea cu privire la modificarea Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) transpune Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice. Astfel, obiectul prezentului studiu este „Instituția terțului susținător” prevăzut la art. 63 din Directiva menționată, potrivit căruia „În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu art. 58 alin. (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea”.

Prin Legea nr. 191 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări şi în Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale – art. 4 a fost completat cu o nouă categorie de plătitori de contribuţii la BASS, acestea fiind persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995.

Structurile de primire turistică vor fi clasificate de Agenția Servicii Publice. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede transferarea competențelor de clasificare a structurilor de primire turistică de la Agenția Turismului la Agenția Servicii Publice. Modificarea este operată în contextul reformei administrației publice centrale. Reamintim că, din anul 2009 până în 2018, elaborarea și implementarea politicii statului în domeniul turismului se realizau de către Agenția Turismului, organul central de specialitate în domeniul turismului, subordonat Guvernului.

În Monitorul Oficial de vineri, 7 septembrie curent, a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal cu privire la procedura de vămuire a mijloacelor de transport introduse pe teritoriul Republicii Moldova în vederea obținerii numerelor de înmatriculare neutre. Acesta stabileşte modul de obținere a numerelor indicate în baza unui nou formular tipizat.

Cota taxei de declarare voluntară a mijloacelor băneşti în condițiile Legii nr.180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală din 26 iulie 2018 se va majora de la 3% la 6%. În ședința Legislativului de astăzi, 8 noiembrie 2018, a fost examinat și aprobat în două lecturi proiectul de lege ce vine cu precizări şi completări la Legea nr.180. Autorii proiectului consideră că, pentru evitarea unor interpretări duale despre scopul final al legii, care conform notei informative la proiect, ”este unul strict economic şi nici într-un caz nu poate fi folosit de demnitari sau funcţionari publici pentru eschivare de răspundere”.

Contribuabilii a căror coduri fiscale se atribuie de Serviciul Fiscal de Stat, sunt obligaţi să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor efectiv, inclusiv să prezinte informaţia solicitată cu privire la acesta şi să informeze imediat despre schimbarea datelor beneficiarului. Prevederea este inclusă în Instrucțiunea privind evidența contribuabililor (în continuare — Instructiune), care a fost aprobată prin Ordinul SFS nr.352 din 28 septembrie 2017 și este completată cu prevederi suplimentare.

În Monitorul Oficial din 16 noiembrie curent a fost republicată Legea privind achizițiile publice. Conform documentului, prevederile acestei legi nu se aplică contractelor de achiziţii publice atribuite de autorităţile contractante care îşi desfăşoară activitatea în sectorul energetic, al apei, al transporturilor şi al serviciilor poştale, acestea fiind reglementate de alte acte normative, contractelor care au ca obiect servicii de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin exclusiv autorităţilor contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu condiţia că serviciile prestate sunt integral remunerate de către autoritatea contractantă, iar preţul lor nu depăşeşte prețurile de pe piață sau se află în limitele acestora.

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

În cadrul seminarului cu genericul „Sistemul fiscal în Moldova în comparație cu regiunea. Reforma fiscală în Moldova”, organizat de „Mazars România” și „Taxaco Moldova”, în colaborare cu Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP) a fost prezentată o analiză comparativă între sistemele fiscale din Republica Moldova și România, la partea de TVA. Potrivit experților de la Mazars, între sistemele TVA ale celor două țări există mai multe elemente comune, dar și deosebiri ce țin de alinierea la practicile comunitare.