Primăria Chișinău planifică implementarea unui program de stimulare și impulsionare a integrării tinerilor din municipiu în activitatea economică și mediul de afaceri prin susținerea și facilitarea lansării și dezvoltării afacerilor sustenabile, proiectul fiind propus pentru consultări publice. Elaborarea proiectului Programului municipal de susținere a tinerilor antreprenori a fost condiționată de conștientizarea faptului că tinerii sunt o componentă strategică a dezvoltării durabile, prin oferta pentru forța de muncă, crearea familiilor și a continuității umane. Conform datelor BNS, în mun. Chișinău în anul 2018 locuiau 264,7 mii persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, în creștere cu 23,9 mii sau 9,9% comparativ cu anul 2017.

Subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au acordat servicii la 56361 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 21612 –șomeri noi, potrivit datelor pentru opt luni ale anului curent publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 63,3% provin din mediul rural și 36,7% –din cel urban. Cei mai mulți șomeri (34,8%) sunt cei cu vârsta cuprinsă între 16-35 ani, după care urmează persoanele cu vârsta între 55-63 ani (18,4%), iar 10,8% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani. Din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă 2,6% constituie persoane reîntoarse de peste hotare și 1,9% – persoane cu dizabilități.

Mâine, 6 decembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 360-366 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Hotărâre privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului (nr. 72, 29 noiembrie 2019)

Situația actuală din domeniul comerțului electronic, dar și problemele cu care se confruntă agenții economici, precum și unele soluții pentru depășirea acestora, au fost discutate astăzi pe platforma Clubului Presei Economice. În cadrul evenimentului au fost pezentate rezultatele unui studiu în domeniul comerțului electronic în Republica Moldova, care a fost elaborat cu suportul USAID în baza unei serii de interviuri online, ce au vizat identificarea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.   În cadrul studiului au fost intervievați reprezentanții autorităților și instituțiilor publice, partenerii de dezvoltare, sectorul asociativ, companiile de logistică, furnizorii de soluții TIC și de plăți online, ÎMM-uri și comercianți online.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunță că, la 12 iulie curent, în baza de date erau înregistrate 8439 locuri de muncă vacante. Comparativ cu datele publicate la sfârșitul lunii iunie, numărul locurilor vacante nu s-a modificat esențial, fiind în creștere cu 142 unități, dar și față de cel înregistrat în perioada similară din anul precedent (13 iulie 2020), când au fost declarate vacante 8491 locuri de muncă.   În capitală, tradițional, sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante (3657), iar cele mai puține – în Criuleni (26). În Bălți agenții economici oferă 885 locuri vacante, în Cahul – 234, iar în UTAG – 104.

Potrivit datelor preliminare publicate de Biroul Naţional de Statistică, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în semestrul I din anul curent a însumat, în preţuri curente, 5,2 mld. lei, ceea ce constituie doar 88,7% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioada a anului 2020, diminuarea fiind determinată de scăderea producţiei vegetale cu 22,8% și a producţiei animaliere cu 9,5%. Cu toate acestea, experții consideră că, în cazul producției vegetale, rezultatele sunt influiențate de întârzierea față de anul precedent a campaniei de recoltare a cerealierelor de prima grupă și a altor culturi agricole.    

În luna martie 2021 prețurile producătorului în industrie s-au majorat cu 1,7% față de februarie curent, iar comparativ cu martie 2020 – cu 7,2%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă, în luna martie curent, prețurile s-au majorat față de februarie cu 1,8%, iar față de martie 2020 – cu 4,7%. Totodată, în industria prelucrătoare  prețurile producătorului au sporit față de februarie curent cu 1,9% și cu 8,7% față de luna martie 2020.

Inspectoratul de stat al muncii (ISM) a efectuat în lunile ianuarie-aprilie ale anul curent 684 controale privind respectarea prevederilor legislației în domeniul muncii și securității în muncă. Conform datelor publicate, în cadrul a 626 din numărul total al verificărilor a fost examinată respectarea legislației în domeniul raporturilor de muncă, în 45 de cazuri – a securității și sănătății în muncă, iar 13 controale au fost mixte.   În rezultatul verificărilor efectuate de către inspectorii ISM în perioada de referință au fost înregistrate 4379 încălcări, inclusiv în domeniul raporturilor de muncă – 4097, iar la capitolul securității și sănătății în muncă – 282. 

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

Autoritățile publice centrale vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/instituțiilor bugetare”, precum și pe suport de hârtie în termenele stabilite conform prevederilor anexei nr. 1 din Ordinul ministrului Finanțelor nr. 114/2023 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, și anume:

Sistemul național de gestiune a dreptului de autor ar putea fi completat cu reglementări privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, fiind transpusă parțial Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014.   Agenția de stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) a elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, ce poate fi consultat până la 15 noiembrie curent.  

În trimestrul II al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9044,5 lei, fiind în creștere cu 15,2% față de trimestrul II din anul trecut și cu 6,8% față de ianuarie-martie curent, constată Biroul Național de Statistică (BNS) în raportul făcut public ieri, 1 septembrie. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în aprilie-iunie din anul curent au fost înregistrate în activitățile informații și comunicații – 21753,9 lei; financiare și de asigurări – 16698,6 lei; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 14251,8 lei.  

Particularitățile activității Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) determină sarcinile de bază ale contabilității acestora: perfectarea documentară și contabilizarea împrumuturilor acordate de către AEÎ membrilor asociației; calculul și contabilizarea dobânzilor; calculul și contabilizarea provizioanelor și a pierderilor la împrumuturile acordate și dobânzile aferente, clasificate în categoriile de risc, conform normelor de prudență financiară (NPF); evidența investițiilor efectuate de către AEÎ; contabilitatea numerarului în casieria AEÎ și la conturile curente ale acestora; controlul operativ asupra respectării termenelor de scadență a împrumuturilor acordate și dobânzilor calculate etc.  

1. (29.1.3.1.31) Se permite deducerea cheltuielilor suportate la producerea mărfii (producției) comercializate după evaluarea stocurilor conform SNC? 2. (29.1.3.1.30) Cum urmează a fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic în baza actelor legislative și/sau normative?<a

(6.16.6.2) Cine poartă responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei pentru dispozitivele publicitare? (6.16.7.2) Poate consiliul local să acorde contribuabililor scutiri suplimentare celor prevăzute de legislație în partea ce ține de achitarea taxei pentru dispozitivele publicitare?

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

Contextul anului 2020 a determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. Mai multe detalii despre particularitățile politicii atât fiscale cât și vamale pentru anul 2021 aveți ocazia să aflați din articolul elaborat de Dorel Noroc și Corina Alexa, disponibil în nr. 2 (65) a revistei ”monitorul fiscal FISC.md”.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

În luna aprilie 2021 prețurile medii de consum au crescut cu 14,8% în comparație cu luna martie și cu 2,83% față de luna aprilie 2020, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   În perioada de raportare esențial s-au majorat preţurile la produse alimentare precum: cartofi proaspeți – cu 18,0% și varză – cu 51,0%, creșterea fiind mai mică la ceapă uscată – cu 3,9%, fructe proaspete – cu 4,0%, uleiuri și grăsimi – cu 3,5%, carne, preparate și conserve din carne – cu 2,2%, peşte şi conserve din peşte – cu 1,6%, lapte integral proaspăt – 0,9% și zahăr – 0,8%. În același timp, s-au diminuat prețurile la ouă de găină cu 2,9% și legume rădăcinoase – cu 2,4%.  

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).