1. (29.1.6.47) Cum urmează să se reflecte în Dările de seamă lunare și anuale, impozitul reținut din veniturile obținute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, din veniturile aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul fiscal)?

Societățile comerciale sunt constituite cu scopul de a desfășura activitate de întreprinzător, obținerea în rezultatul acesteia a unor beneficii şi distribuirea lor între asociați cu titlu de dividende. Societățile comerciale pot fi constituite doar sub formele stabilite la art.106 alin. (2) din Codul civil, adică sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată şi de societate pe acțiuni.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Codul fiscal

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

În conformitate cu prevederile art

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2019 elaborat de Ministerul Finanţelor urmează a fi înaintat spre aprobare Guvernului. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC). Astfel, veniturile bugetului public naţional pentru anul 2019 vor constitui 63432,3 mil. lei, veniturile precizate pentru anul curent fiind de 57963,5 mil. lei. În acelaşi timp, în anul viitor am putea avea cheltuieli ale bugetului public naţional de 69171,0 mil., în creştere cu 6145 mil. faţă de anul 2018. Deficitul bugetului public naţional pentru anul 2019 va fi de 5738,7 mil. lei.

Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15%

Introducere Clasificarea mărfurilor reprezintă un element de bază al activității vamale și e necesară a fi efectuată pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor, taxării și perceperii plăților vamale, asigurării statisticii vamale privind comerțul exterior. Clasificarea lemnului și a articolelor din lemn este un subiect actual al activității vamale datorită faptului că lemnul reprezintă categoria de marfă pentru care cererea în circuitul comercial rămâne în creștere.

Biroul Național de Statistică informează că, în trimestrul I 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5906,5 lei, înregistrând o creștere de 13,2% față de trimestrul I 2017. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul I – 5408,1 lei (+14,4% față de trimestrul I 2017), iar în sectorul economic (real) – 6108,1 lei (+12,5% față de trimestrul I 2017).

Pe parcursul anului 2019 Biroul Național de Statistică va efectua 113 lucrări și cercetări statistice, care se referă la elaborarea indicatorilor macroeconomici, statistica construcțiilor și investițiilor, transporturilor, tehnologiei informației, comerțului exterior de bunuri și servicii, cea a turismului etc. În Monitorul Oficial nr. 526-528 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1226 din 12 decembrie 2018 cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pe anul 2019, care este elaborat în scopul asigurării ministerelor, a autorităţilor administrative centrale și locale, mass-mediei, precum şi a altor utilizatori cu informaţie statistică relevantă, oportună, comprehensibilă şi comparabilă la nivel internaţional în domeniul economic, social şi demografic.

La calcularea venitului impozabil, în venitul brut al persoanelor juridice şi fizice ce practică activitate de întreprinzător nu se includ tipurile de venituri specificate drept neimpozabile de Codul fiscal şi Legea nr. 1164-XIII pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului. Prevederea se conține în unul din actele anexe la Hotărârea Guvernului nr.693 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit, aprobată de Executiv în ședința din 11 iulie curent și care astăzi, 10 august 2018, este publicată în Monitorul Oficial nr. 295–308.

În trimestrul II 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6 369,8 lei, înregistrând o creștere de 13,0% față de trimestrul II 2017. Potrivit datelor Biroului National de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul II – 5 569,3 lei (+13,1 % față de trimestrul II 2017), iar în sectorul economic (real) – 6 679,6 lei (+12,7 % față de trimestrul II 2017). Cele mai mari salarii au fost primite de angajații ITC – 14 026,3 lei (+ 19,7% față de aceeași perioadă a anului precedent), industria financiară și asigurări — 11.724,7 lei (+ 11,6%), și furnizarea de energie electrică, gaz, apă, aer condiționat — 10 939,2 lei (+ 9,6%), activități științifice și tehnice — 8531,1 lei (+ 14,5%).

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozituluise aplică pentru următoarele tipuri de venituri: 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole;

Se permite deducerea cheltuielilor ce țin de achitarea dobânzilor aferente creditelor contractate de la instituțiile financiare, suportate de către rezidenții Republicii Moldova (atât persoane juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător cât și persoane fizice cetățeni ce nu desfășoară activitate de întreprinzător)?

Ce impozite se reţin şi se calculează la acordarea de către angajator a unui împrumut angajatului? Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate, la expirarea termenului pentru care i-au fost date, după cum prevede art. 867 din Codul civil. În cazul când angajatorul acordă salariatului un împrumut, suma dobânzii pentru acest îmrumut se consideră facilitate acordată de angajator.