Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

În perioada ianuarie-octombrie 2022 producția industrială (serie brută) s-a redus cu 3,7% comparativ cu aceeași perioada a anului precedent, iar în cazul producției ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate aceasta s-a diminuat cu 2,3%, comunică Biroul Național de Statistică.

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 5) subpct.a) din Codul fiscal, rezident al Republicii Moldova se consideră orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în Moldova, inclusiv:

Într-o economie modernă, crearea unui climat de încredere și transparență între agenții economici și autoritatea fiscală este esențială. Desemnarea contribuabilului onest de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) are ca scop consolidarea conformării fiscale și sprijinirea companiilor care își respectă cu rigurozitate obligațiile fiscale. În acest context, Regulamentul aferent stimulării morale (non-financiare)

Serviciul Fiscal de Stat și-a stabilit obiectivele prioritare pentru creșterea nivelului de conformare a persoanelor fizice contribuabili mari. Potrivit Strategiei de conformare fiscală a persoanelor fizice contribuabili mari pentru anii 2020-2022, SFS se va axa pe următoarele 3 obiective în administrarea acestei categorii de contribuabili: • crearea și dezvoltarea instrumentelor analitice pentru cuantificarea potențialului fiscal a persoanelor fizice contribuabili mari (PFCM) • modernizarea procedurilor de interacțiune dintre SFS și PFCM • implementarea tehnicilor eficiente de conformare bazate pe instrumente de cuantificare a riscurilor de neconformare fiscală

Tendințele în legislația muncii au fost discutate astăzi în cadrul unui eveniment organizat de Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), la care au participat experți din domeniu, reprezentanți ai autorităților publice și ai Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Suma creditelor noi acordate în luna noiembrie 2022 a constituit 4,354 mld. lei, în creștere cu 13% față de luna noiembrie 2021, comunică Banca Națională a Moldovei. Structura acestora în luna de raportare a evoluat astfel: • 64,3% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit 2,8 mld. lei (+36,8 la sută față de luna octombrie 2022 și +6,6 la sută față de noiembrie 2021)

Cum se determină venitul impozabil obținut din retragerea mijloacelor bănești prin intermediul piețelor financiare (tip CFD, Forex etc.) de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător? Se va califica în acest caz venitul din investiții obținut prin intermediul platformelor de Trading drept creștere de capital?

La data de 6 iulie 2023, peste 50 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) au participat la o ședință de informare privind soluționarea litigiilor comerciale prin arbitraj și mediere.

Compania rezidenta prestează servicii către compania nerezidentă. Întocmind actul de prestare a serviciilor, a apărut necesitatea de a semna documentele necesare doar în format electronic

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) depune eforturi continue pentru a informa contribuabilii asupra necesității respectării legislației în vigoare. În multe cazuri, contribuabilii, urmărind propriul beneficiu, tind să transfere responsabilitatea pentru

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Ministerul Finanțelor comunică despre inițierea procesului de elaborare a proiectului Ordinului nr. 118/2017 cu privire la modificarea Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia.   În acest sens, Ministerul Finanțelor invită toate părțile interesate să prezinte propuneri și sugestii la adresa electronică a persoanei responsabile: alexandra.culicova@sfs.md, termenul-limită fiind stabilită data de 28 aprilie 2022.

Expedierea şi înmânarea contribuabililor a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este reglementată de prevederile art.1291 din Codul fiscal și ale Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul SFS nr.194 din 25.04.2019 (în continuare – Regulament). Față de anumite categorii de contribuabili, Codul fiscal prevede norme speciale în partea ce ține de comunicarea SFS cu aceștia și aducerea la cunoștință a actelor emise de SFS. Categoria respectivă de contribuabili este prevăzută la art.187 alin.(21) din Codul fiscal1 și include contribuabilii care sunt obligați să prezinte darea de seamă fiscal, utilizând metode automatizate de raportare electronică.

Crearea unui sistem de obţinere rapidă a informaţiilor necesare pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului atât la nivel național, cât şi internațional, precum și procesarea promptă a acestor informaţii va fi asigurată prin intermediul unui sistem informațional. În cadrul ședinței secretarilor generai ai ministerelor a fost examinat proiectul de hotărâre a Guvernului ce ține de aprobarea Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat de informare și comunicare privind prevenirea și combaterea spălării banilor (SIA ICCSB).

În perioada ianuarie-noiembrie 2022, din Republica Moldova au fost exportate mărfuri în sumă de $3985,3 mil., în creștere cu 41,3% față de perioada similară din anul 2021, comunică Biroul Național de Statistică.

Soldul brut (prudențial) al creditelor în sectorul bancar a constituit 58,1 mld. lei la data de evidență 31 martie din anul curent, majorându-se pe parcursul trimestrului I cu 3% sau 1,7 mld. lei. Totodată, volumul creditelor noi acordate în lunile ianuarie-martie ale anului 2022 s-a majorat cu 16,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei.   Potrivit regulatorului, cea mai mare creștere în perioada de raportare a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, al căror sold a sporit cu 4,8% sau 545,7 mil. lei (până la 12 mld. lei), la cele acordate mediului financiar nebancar – cu 25,2% sau 454,8 mil. lei (până la 2,3 mld. lei), creditele oferite industriei alimentare – cu 6,6% sau 226,9 mil. lei (depășind 3,6 mld. lei),

Dialogul constant dintre mediul privat și autorități este un element-cheie al bunei funcționări a economiei. Ambele părți caută în permanență instrumente pentru a îmbunătăți interacțiunea, iar pentru a evalua această cooperare, este necesar ca periodic să se desfășoare anumite barometre/chestionare, pentru a înțelege „unde suntem” și ce trebuie de îmbunătățit.

Per total, au fost înaintate 107 amendamente de ordin tehnico-juridic și redacțional, din care au fost acceptate 62, și 70 de propuneri ce țin de domeniul fiscal, din care 29 au fost susținute de Executiv.