Deja 102 tineri din 26 de raioane ale țării au beneficiat de susținere financiară în cadrul Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor. Suma totală a creditelor acordate prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante în cadrul programului este de 66,5 mil. lei, anunță Ministerul Finanțelor. Mijloacele bănești au fost investite în procurarea tehnicii agricole, echipamentelor pentru sisteme de irigare de scară mică, îngrășămintelor minerale, utilarea camerelor frigorifice, sere, material săditor, semințe, conectare la rețele electrice și apeduct, utilaje de fabricare a mobilei. Programul a fost lansat cu scopul promovării și încurajării tinerilor antreprenori, creării locurilor de muncă noi prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale. Astfel, rata dobânzii la creditele acordate tinerilor participanţi ai Programului este redusă cu cel puțin 2% în raport cu rata dobânzii de referință anuală.

Principiile generale de determinare a valorii în vamă, inclusiv cele specifice metodei de rezervă sunt reglementate de prevederile art. 7 din Acordul General pentru Tarife și Comerţ (GATT, 1994), la care Republica Moldova este parte și Acordului de punere în aplicare a art. 7 al GATT, 1994 (Acord).

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Restituirea TVA întreprinderilor ce produc pâine şi produse de panificaţie, exploataţiile de producţie a laptelui şi întreprinderilor ce prelucrează lapte şi produc produse lactate este reglementată de prevederile 101 alin. (3) din Codul fiscal. Alin. (5) al aceluiași articol stabileşte condiiţe de restituire a TVA, dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Până la 1 ianuarie 2020, regula generală aferent restituirii TVA stabilea că, TVA se restituie într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile. Prevederi similare erau şi pentru restituirea accizei.

În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal importul serviciilor în Republica Moldova constituie obiect impozabil cu TVA. La rîndul său punctul 9) al articolului 93 în calitate de import de servicii specifică prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

Întreprinderea agricolă, în urma activității de producere, a acumulat TVA, ca urmare a diferenței dintre achiziții la cota standard de 20% și vânzări la cota redusă de 8%. Export, import nu există, ca și alte genuri de activitate. Nu producem produse de panificație și lactate. Există oare posibilitatea de restituire a sumei TVA? Sau posibilitatea de transfer la alte impozite?

Compania rezidentă a RM beneficiază de serviciile portalului „booking.com” pentru prestarea serviciilor de cazare pe teritoriul RM. Serviciile acordate de acest portal se vor considera import de servicii la fel ca și în cazul celor prestate de Facebook și Google? La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident al Republicii Moldova este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) anunță despre iniţierea elaborării proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022 (Proiect). Astfel, începând cu data de 2 octombrie 2019, MADRM, în procesul de elaborare a Proiectului de hotărâre de Guvern, este în așteptarea propunerilor, sugestiilor și recomandărilor tuturor părților interesate pentru definitivarea proiectului menționat. Acestea pot fi expediate, până la data de 2 noiembrie curent,

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul modificărilor la Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice ce are drept scop excluderea concurenței neloiale în domeniul produselor alcoolice și de asigurare a transparenței și trasabilității în activitatea sectorului alcoolului etilic și al producției alcoolice">.

Constituie import de servicii procurarea serviciilor de transport a mărfurilor din afara RM în RM în cazul în care aceste servicii sunt prestate de către un nerezident, precum și în cazul dacă aceste servicii se prestează de către un rezident al RM altui rezident? Conform art.93 pct. 9) din Codul fiscal, import de servicii reprezintă prestare de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” amintește tuturor contribuabililor că, pe data de 25 martie, expiră termenul de depunere de către persoanele juridice a Declarației cu privire la impozitul pe venit. De astăzi revenim în sprijinul contabililor cu seria de articole expuse cu știință de cauză de un practician, care împarte experiența cu Dvs. Totodată, articolele corespund poziției oficiale a Serviciului fiscal de Stat. Declarația cu privire la impozitul pe venit (în continuare - Declarația) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr.162 din 26.09.2018, care urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Declarațiile vamale se vor perfecta doar cu utilizarea procedurii electronice (informaționale), fără suport de hârtie. Doar în cazuri temeinic justificate se vor perfecta cu utilizarea procedurii electronice și pe suport de hârtie. Această prevedere este inclusă în proiectul ordinului Serviciului Vamal de modificare a Ordinului nr. nr.346-O Referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, aprobat de autoritatea vamală la 24 decembrie 2009, care urmează a fi abrogat după punerea în aplicare a noilor prevederi. Necesitatea rescrierii documentului este condiționată de armonizarea legislației vamale naționale la legislația Uniunii Europene și anume cu Convenția privind simplificarea formalităților în comerțul cu mărfuri, încheiată la Interlaken la 20 mai 1987.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Conform prevederilor art. 10 alin.2 lit. e) din Legea Nr. 1569 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, acestea (cu statut de rezident) nu au dreptul de a introduce pe teritoriul țării mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani. Excepții sunt introducerea mijloacelor de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea vinietei şi cu respectarea condiţiilor care includ:

În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

O companie cu sediul în SUA urmează să presteze servicii de consultanță unui ONG din RM. Conform proiectului de contract ONG va avea obligația de a asigura partea logistică (biletele avia și cazarea reprezentanților). Astfel, pe lângă serviciile de consultanță în invoice vor fi specificate și compensarea cheltuielilor legate de procurarea biletelor la avion, cazarea în folosul angajaților companiei nerezidente. Care este tratamentul fiscal în cazul dat în partea ce ține de TVA la import de servicii și impozitul pe venit? Care vor fi obligațiile aferente TVA și impozitul pe venit în cazul în care cheltuielile pentru hotel și biletele avia vor fi compensate de compania din SUA?