Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 martie 2024 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

Vor fi atribuite la deduceri cheltuielile de deplasare în cazul în care nu au fost întocmite documentele stabilite de legislație? Conform art.24 alin.(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare

Conform art. 81 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, în limitele perioadei fiscale, contribuabilii au dreptul de a trece în contul impozitului pe venit impozitele achitate în afara Republicii Moldova, a căror trecere în cont este permisă în conformitate cu art.82, pentru sumele plătite sau calculate pentru aceeaşi perioadă fiscală.

Agentul economic a luat de la o persoană fizică rezidentă în locațiune, pe 6 luni, un bun imobil. Deoarece în ultima lună până la expirarea contractului de locațiune contabilul-șef a demisionat nu a fost efectuată reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. Totodată, persoanei fizice i s-a recomandat să includă venitul obținut din darea în locațiune a imobilului în Declarația CET18. Este corectă o astfel de abordare în situația descrisă?

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 26 decembrie 2023 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

O întreprindere rezidentă de construcție a procurat un teren ce constituie proprietate comună a doi nerezidenți – soț și soție, cu scopul de a construi un bloc locativ. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului pe venit din plățile acordate nerezidenților, luând în considerare că înstrăinarea a avut loc în baza contractului de vânzare-cumpărare ce prevede că plata mijloacelor bănești urmează a fi efectuată în rate fixe pe parcursul a 2 ani consecutiv?

Dublarea plafonului valorii mijloacelor fixe pentru care se calculează amortizarea în scopuri fiscale de la 6000 lei la 12 000 lei , prevederea că suma amortizării mijlocului fix care participă la crearea unui nou mijloc fix nu se include în costul de intrare a acestuia, deterninarea donaţiei sub formă de bunuri pentru care nu se calculează amortizarea drept vâmzare la preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă la momentul donării, 0% impozit pe venit asupra venitului impozabil al ÎMM-urilor nedistribuit sub formă de dividende sunt doar unele prevederi ale proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023.

Angajatorul acordă salariaților facilități impozabile în conformitate cu prevederile art. 19 din Codul fiscal. Care este corectitudinea supunerii impozitării a acestor plăți și urmează a fi calculate de către angajator primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în acest caz?

Legea nr.291 din 20 octombrie 2022 pentru modificarea articolului 129 din Codul fiscal a fost publicată astăzi, 11 noiembrie, în MO și a intrat în vigoare. Documentul are drept scop facilitarea accesării serviciilor pentru inițierea unei afaceri și, respectiv, perfectarea actelor pentru deschiderea și luarea la evidență fiscală a conturilor bancare, precum și îmbunătățirea mecanismelor fiscale naționale.

Cabinetul de miniștri susține inițiativa legislativă prin care se propune completarea art. 24 din Codul fiscal, astfel încât limita în mărime de 0,2% din venitul impozabil să nu fie aplicată în cazul cheltuielilor achitate sau suportate exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, neconfirmate documentar, care au fost achitate prin intermediul cardului bancar de plată de afaceri (business).   Totodată, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a menționat că în contextul aprobării modificărilor propuse la art. 24 din CF, decade necesitatea completării art. 11 al Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 cu norma ce ar stabili acceptarea bonurilor emise de echipamente de casă și control în calitate de documente confirmative în cazul plății prin intermediul

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 26 februarie 2024 reprezintă termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Evoluția tehnologiilor informaționale a reconfirgurat esențial toate domeniile, iar populația utilizează tot mai mult instrumentele și seriviciile de plată fără numerar. Pe lângă avantajele oferite de instrumentele de plată online, dezvoltarea exponențială a tehnologiilor informaționale a determinat și apariția unui spectru de acțiuni ilegale ce vizează achitările cu cardul.

Recent a avut loc conferința FINANȚE PENTRU EA: „Crearea oportunităților de incluziune financiară”, organizată de UN Women Moldova, în colaborare cu Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru. Un accent important al conferinței a fost prezentarea proiectului „Femei în Finanțe” – destinat

Finanțarea participativă (crowdfunding) reprezintă o practică de finanțare a proiectelor sau întreprinderilor prin colectarea de bani de la un număr mare de persoane („crowd” se traduce ca mulțime de oameni, iar „funding” – ca finanțare).

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Cum se aplică impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar în cazul gospodăriilor țărănești (de fermier) (GȚ) și care sunt termenele de achitare a impozitelor respective și de prezentare a dărilor de seamă corespunzătoare?

Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 

Din 1 iulie 2023 activitatea în bază de patentă urmează a fi înlocuită cu un regim fiscal simplificat – activitatea independentă. Astfel, toți cei care fac comerț cu amănuntul în piețe sau unități comerciale au obligativitatea de a trece la acest regim fiscal. Pentru a simplifica procesul de tranziție Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a identificat mai multe soluții care să le permită comercianților să-și continue activitatea.