Obiect al impunerii la taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii (în continuare - taxa), conform art. 291 alin. (1) lit. e) al Codului fiscal, îl constituie unităţile care, conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei, corespund activităţilor expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior (în continuare - Lege).

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Ordinul nr. 50 din 3 februarie 2022 al directoarei Serviciului Fiscal de Stat cu privire la modificarea Ordinului directorului SFS nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1) a fost publicat în MO din 5 februarie curent și a intrat în vigoare.   Potrivit documentului, fiscalizarea ECC este exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamentelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

Urmare a excluderii foii de parcurs din categoria formularelor tipizate de documente primare cu regim special[1], se simplifică procesul de evidență, eliberare, păstrare și utilizare a formularelor de documente primare care justifică faptele economice corespunzătoare. În pofida acestui fapt,

În Moldova, comerțul cu amănuntul desfășurat la marginea drumului public este destul de răspândit, în special în perioada primăvară-toamnă, când pe piață apar produse agroalimentare, precum căpșuni, cireșe, pepeni verzi, mere, cartofi etc. În acest sens, producătorii/comercianții de fructe și legume sunt în căutarea unor căi suplimentare de realizare a stocului de produse, o soluție în acest

În ce cazuri agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) au dreptul la alegerea regimului de impozitare prevăzut de Capitolul 71  sau regimului de impozitare aplicat în modul general stabilit? Care sunt condițiile ce reglementează obligația aplicării regimului general stabilit?

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Rezidenții parcurilor pentru tehnologii informaționale care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale urmează să achite impozit pe venit din profitul perioadei fiscale în curs?   În scopuri fiscale, potrivit prevederilor art.12 pct.3) din Codul fiscal (CF), dividend reprezintă venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic.

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare a Ordinului nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1).   Astfel, fiscalizarea ECC va fi exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamenrelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 alin. (6) din Legea nr. 231/2010 privind comerțul interior, a Hotărârii Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor sociale în ansamblul său și, în particular, a pct. 4 lit. b) din aceasta, precum și a art. 10 alin. (8) din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Hotărârea nr.10 din 14 aprilie 2022 publicată în MO din 20 mai 2022.

În cazul în care, în luna iulie, soția pleacă în concediu de maternitate, poate soțul beneficia de scutirea soției pentru lunile rămase a perioadei fiscale (august – decembrie)?

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stipulează regulile care urmează a fi respectate de către autoritățile contractante în cadrul desfășurării procedurilor de achiziții publice în ceea ce privește publicarea datelor și informațiilor aferente acestora. Odată cu ajustarea legislației naționale în materie de achiziții publice, la Directivele UE au fost aduse un șir de modificări în ceea ce privește asigurarea publicității și transparenței. Drept urmare, autoritățile contractante sunt obligate să ofere mai multe informații cu privire la achiziții.

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) va oferi Republicii Moldova asistență tehnică adițională sub formă de personal și bunuri materiale, precum și eventuale contribuții financiare în valoare totală de până la 10,7 mil. euro pentru finanțarea a două proiecte în derulare – „Consilierea politică a Republicii Moldova” (2,5 mil. euro) și „Întreprinderi și comune puternice pentru Republica Moldova” (8,2 mil. euro).   Proiectul hotărârii de Guvern pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Înţelegerii întocmite prin schimb de note dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea tehnică a fost aprobat de Executiv în ședința din 20 aprilie 2022.

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, întocmesc Situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul societății de asigurări au obligația să organizeze și să țină contabilitatea conform Legii nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017),

Biroul Național de Statistică (BNS) a finalizat revizuirea chestionarului anchetei structurale anuale (ASA), în conformitate cu cele mai recente cerințe europene privind statistica structurală a întreprinderilor. Actualul chestionar ASA a fost completat cu trei module ce vizează activitatea de comerț, care vor substitui pentru anul de raportare 2021 două cercetări statistice realizate anterior în domeniul statisticii comerțului.   „Ajustarea chestionarului ASA conform cerințelor UE a vizat două aspecte importante: (i) producerea și diseminarea unor statistici compatibile pe plan internațional, în special UE; (ii) optimizarea chestionarelor statistice întru reducerea sarcinii de răspuns asupra mediului de afaceri”, 

Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectului de lege cu privire la modificarea unor acte legislative propus pentru consultări publice (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020) propune anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Amintim că orice agent economic, din momentul obținerii accesului la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15 februarie 2019, obține dreptul accesării sistemului „e-Factura” și poate utiliza în exclusivitate factura fiscală electronică.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149/2012, administrator al insolvabilităţii este o persoană desemnată pentru supravegherea şi/sau administrarea activităţii debitorului în perioada de observaţie