Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

În procesul întocmirii situațiilor financiare pentru anul 2020 mai multe organizații necomerciale s-au confruntat cu dificultăți de diferită natură. În special pentru persoanele responsabile de întocmirea situațiilor financiare din cadrul ONC venim în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” cu analize și recomandări ce le vor permite evitarea pe viitor a oricăror dificultăți la acest capitol.   În articolul „Situaţiile financiare ale organizaţiilor necomerciale. Particularităţile întocmirii” elaborat de Lidia Foalea, autorul atrage atenția că întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprind următoarele etape:   1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare, cum ar fi:

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări

În conformitate cu art.1011 din Codul fiscal nr.1163/1997:   - procesul de restituire a sumei TVA la investiţii (cheltuieli) capitale se extinde asupra subiecţilor impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA (alin.1);

Agentul economic „X” a importat mărfuri  în perioadele fiscale 2017, 2018 și 2019, aferent cărora  nu au fost calculate și achitate taxa vamală și taxa  pentru procedurile vamale. În anul 2021, Serviciul Vamal a calculat și a dispus achitarea taxelor respective, aplicând, totodată, amenzi și penalități pentru neachitarea în termen a acestora. În ce perioadă fiscală urmează a fi recunoscute cheltuielile respective? Are obligația agentul economic de  a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) corectată pentru perioadele fiscale  2017, 2018 și 2019?

Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

În cadrul ședinței de ieri, 16 iunie, Guvernul a aprobat Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2020. În Raport sunt incluse datele privind executarea bugetului public național, precum și a bugetului de stat în anul 2020 la venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanțare a deficitului. De asemenea, Raportul conține informația privind datoria de stat și soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat.   Ținta de deficit a BPN stabilită inițial la nivel de 3,25% din PIB a fost revizuită până la 8,5% din PIB, fiind necesară majorarea cheltuielilor asociate luptei cu pandemia Covid-19. De facto exercițiul bugetar în anul 2020 s-a încheiat cu un deficit de 5,1% din PIB.

Primăria capitalei anunță despre inițierea consultării publice a proiectului de decizie pentru aprobarea Regulamentului privind modul de administrare a Fondului de rezervă al municipiului Chișinău (Fond).   Potrivit documentului, cuantumul Fondului este prevăzut într-o poziţie distinctă în bugetul municipal Chişinău, aprobat anual la şedinţa Consiliului municipal şi constituie cel mult 2% din volumul de cheltuieli și este un fond bănesc destinat finanţării unor cheltuieli imprevizibile şi acţiuni care survin în decursul anului, dar care nu sunt prevăzute în bugetul municipal, cum ar fi:

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunță că a acumulat, în primele şapte luni ale anului 2021, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de 3,2 mld. lei. Acumulările respective au fost în creştere cu peste 406 mil. lei sau cu 14,3% faţă de perioada similară a anului 2020. Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea au depăşit 3 mld. lei, cu peste 403 mil. mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

 Întreprinderea care nu este înregistrată ca plătitor al TVA și urmează a fi lichidată are datorii față de creditori la unele împrumuturi primite. Termenul de prescripție a datoriilor a expirat în anii 2019 și 2021. Vor constitui aceste împrumuturi obiect al impunerii pentru regimul fiscal pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ÎMM)? 

Pentru realizarea măsurilor sociale incluse în proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al RM nr.154/2003 autorii proiectului preconizează, doar pentru ultimul trimestru al anului 2021, cheltuieli în valoare de 285 mil. lei. Amintim că proiectul de lege a obținut avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 30 septembrie, iar în ziua imediat următoare a fost aprobat în prima lectură de Legislativ cu votul a 56 de deputați.   Astfel, Codul muncii poate fi completat cu prevederea ce va permite angajatorilor să stabilească pentru cel puțin 25% din numărul total al angajaților un program de activitate redusă, cu achitarea salariului pentru timpul efectiv lucrat, iar statul ar putea plăti salariaților, parțial, diferența de salariu.

Populaţia din mediul urban a suportat în anul 2020 cheltuieli de consum cu 1157,2 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural, comunică Biroul Național de Statistică.   Totodată, datele denotă că în mediul urban pentru asigurarea consumului de produse alimentare populația a alocat în perioada de referință 39,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,2%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru transport – 6,3% față de 4,7% în mediul rural, sănătate – 5,3% față de 4,1%, recreere și cultură – 3,6% față de 1,2%, educație – 1,0% față de 0,5% și pentru restaurante și hoteluri – 3,3% față de 0,6%.  

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a principalelor produse petroliere se vor stabili se către Agenția Națională de Reglementare în Energetică în baza Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. Totodată ANRE ar putea ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți în momentul aprobării, dar nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 5 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul cu privire la modificarea OMF nr.08/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (ONG17), OMF nr.40/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM20), OMF nr.09/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (DAJ17)  și OMF nr. 146/2019 privind aprobarea formularului DASS19 - Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în domeniul sănătății.