Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce oferă posibilitatea modificării destinației terenurilor întovărășilor pomicole în terenuri de construcții, prin modificarea planurilor urbanistice ale localităților.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

P.P. “Monitorul Fiscal FISC.md” aminteşte că se apropie termenul limită stabilit pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare cu reducere de 15%. Acesta expiră la 30 iunie, însă, dat fiind faptul că data indicată în acest an este zi de odihnă, data limită este transferată pentru 2 iulie inclusiv. În același timp, dacă contribuabilii nu vor profita de acest drept, impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar urmează a fi achitat în părți egale nu mai târziu de 15 august și 15 octombrie.

În perioada 2 septembrie — 22 noiembrie curent Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) anunță desfășurarea celui de-al V–lea Apel de depunere a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru persoanele ce vor desfășura pentru prima dată o activitate economică în sectorul agroalimentar. Proiectele investiționale pot fi depuse de tinerii și femeile fermieri ce intenționează să lanseze afaceri în sectorul agrar, conform domeniilor de sprijin susținute de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care includ: • stimularea investițiilor pentru utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

Proiectul de lege ce prevede stabilirea și reglementarea modului de creare și administrare a sistemului de adrese pe teritoriul Republicii Moldova a fost votat de Parlament în lectură finală. Proiectul stabilește principii uniforme pentru sistemul de adrese, modul de procesare a informației și delimitarea atribuțiilor autorităților publice implicate în proces, precum și furnizarea informației referitoare la adrese.

Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la evidența, modul de atribuire și folosire a locuințelor sociale, care sunt atribuite persoanelor sau familiilor, ce pretind la asemenea locuință în localitățile în care au viză de reședință sau domiciliu. Evidența persoanelor care necesită locuințe sociale se efectuează de către autoritățile publice locale, care instituie comisii pentru monitorizarea domeniului respectiv. Tot ALP alocă terenurile disponibile pentru edificarea locuințelor sociale.

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) informează că, după derularea celui de-al III-lea apel aferent Subvențiilor în Avans, au fost recepționate 21 de dosare, examinate de către Comisia de evaluare și selecție a planurilor de afaceri. Trei dosare au fost declarate neeligibile de către Direcția administrarea și aprobarea proiectelor din cadrul AIPA, deoarece nu au corespuns criteriilor prevăzute în cadrul normativ. Astfel, Comisia de evaluare și selecție a examinat și evaluat 18 dosare. Spre finanțare au fost acceptate 13 dosare, altele trei fiind declarate neeligibile din motiv că nu au fost respectate cerințele privind întocmirea dosarului de achiziție prin prezentarea a minimum trei cereri de oferte. Alte două dosare de solicitare a subvenției în avans, și anume pentru înființarea plantației de măceș, urmează a fi examinate suplimentar de către reprezentanții MADRM.

Un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind reevaluarea bunurilor imobile a fost lansat de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.

Ieri a avut loc prima ședință a Legislativului din sesiunea de primăvară, în care deputații și-au reconfirmat votul pentru proiectele remise de Președintele țării spre reexaminare, dar au votat şi câteva noi proiecte de lege. Astfel, s-a votat în lectură finală proiectul de lege cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care interzice organizației să atragă depozite sau alte fonduri rambursabile de la persoane fizice, inclusiv împrumuturi, cu excepția când aceasta este fondator al organizației și deține o cotă de cel puțin 3% din capitalul ei sau dacă este considerat investitor calificat ce corespunde criteriilor stabilite de legea privind piața de capital.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat rezultatele valorificării Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului (FNDAMR) pentru semestrul I al anului 2019. Amintim că acesta a fost aprobat în volum de 900 mil. lei, menținându-se la nivelul anului 2018, dintre care circa 477,2 mil. lei sunt atribuite pentru subvenționarea post-investițională pentru anul curent, 352,0 mil. lei au fost direcționate pentru plata restanțelor anului 2018, 45 mil. lei sunt repartizate pentru plățile în avans, iar 25,8 mil. lei este contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului.

Ediția nr. 4 (38) a revistei a ieșit de sub tipar. Tradițional, vă propunem o serie de articole elaborate de autorii noștri, în care veți găsi răspunsuri și exemple practice la anumite situații întâlnite în activitatea cotidiană, fie că sunteți specialist practician – contabil, auditor, finansist sau contribuabil.

Întreprinderea a procurat două loturi de pământ fără construcţii în sectorul privat pentru construcţia unui depozit. Evident, apare necesitatea de prezentare a raportului BIJ 17. Avem preţul de estimare efectuată de organul cadastral şi indicat în contractul de vânzare-cumpărare a loturilor. Conform facturii, preţul este mai mare. În ce rând al dării de seamă indicăm costul imobilului, care sumă şi la ce cotă?

Cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate sunt specificate în anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 după cum urmează:

În luna iunie 2014, între SRL „A” şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (în continuare — AIPA), a fost încheiat contactul de acordare a sprijinului financiar (Măsura 3 — stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea plantaţiilor multianuale, inclusiv sisteme antiîngheţ şi instalaţii antigrindină, defrişarea plantaţiilor multianuale supuse casării şi promovarea producţiei vitivinicole). AIPA a acordat SRL „A” sprijin financiar în mărime de 550 mii lei pentru subvenționarea plantației de coacăz. În luna martie 2017 reprezentanții AIPA au verificat la fața locului investiția şi au constatat inexistența plantației. Respectiv, investiția nu a fost utilizată conform destinației.

Cotele maxime a impozitului pe bunurile imobiliare care nu au fost evaluate de către organele cadastrale teritoriale conform valorii estimate sunt specificate în anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 după cum urmează:

Examinând prevederile titlului VI al Codului fiscal, am aflat că am dreptul la scutirea de plata impozitului pe bunurile imobiliare, deoarece am atins vârsta de pensionare dar, totuși, în Avizul de plată a impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării pentru anul 2017, care l-am primit de la perceptorul fiscal din cadrul primăriei localității rurale, este indicată suma integrală către plată. Pentru a beneficia de scutire la plata impozitului pentru casa în care locuiesc și lotul de pământ de pe lângă locul de trai, există careva condiții suplimentare, în afară de vârsta pensionară?

Care sunt cotele maxime și minime a impozitului pe bunurile imobiliare evaluate? Cotele impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice, întreprinderilor individuale și gospodăriilor țărănești (de fermier), care au fost evaluate, sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal după cum urmează:

În anul 2017, la licitaţia organizată de primărie, am procurat un teren destinat pentru constructie, pentru care am achitat suma de 181884 lei conform contractului încheiat cu primăria în urma licitaţiei, dar valoarea terenului, conform certificatului primit de la organul cadastral este de 9058 lei. De la ce valoare sa calculez impozitul – de la valoarea cadastrală sau valoarea achitată conform contractului?

Urmează oare a se impozita cu TVA la cota zero livrările de energie electrică pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă indiferent de faptul în a cărui gestiune se află bunurile în cauză și cu cine este încheiat contractul de furnizare? Care este regimul fiscal aferent livrărilor de energie electrică cooperativelor de garaje, proprietarilor de garaje, precum și membrilor întovărășirilor pomicole pentru imobilele cu destinație nelocativă?