La situația din 30 decembrie 2022, activele oficiale de rezervă au depășit $4,47 mil., majorându-se cu $199,72 mil. în comparație cu datele din 30 noiembrie a anului precedent, când acestea au însumat peste $4,27 mil.

Activele oficiale de rezervă au constituit la situația din 30 noiembrie $4,27 mld., în diminuare cu $58,91 mil. față de cele înregistrate la finele lunii decembrie 2022, când acestea au însumat $4,33 mld.

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Capitalul de rezervă va fi plasat în active cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment pentru acoperirea pierderilor întreprinderii şi/sau la majorarea capitalului social.

Din 1 ianuarie anul 2024 Serviciul Vamal va fi în drept să acorde debitorului facilități de plată, altele decât amânarea plății conform/1 art.113 din Codul vamal nr. 95/2021 (CV), sub rezerva constituirii unei garanții.

Bunurile din rezervele de stat și de mobilizare ar putea fi trecute la pierderi sau la deșeuri în cazurile constatării unui nivel scăzut al calității (schimbarea caracteristicilor calitative prescrise, uzura fizică și morală, modificarea standardelor); învechirii fizice (expirării termenului de păstrare și/sau valabilitate); pierderii interesului comercial (nu prezintă interes social, care nu este necesar populației). Aceste norme sunt prevăzute de proiectul hotărârii de Guvern, prin care se propune aprobarea Regulamentului privind modul de trecere la pierderi sau la deșeuri a bunurilor din rezervele de stat (proiectul Regulamentului) elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Afacerilor Interne.

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

La situația din 31 octombrie 2022, activele oficiale de rezervă au constituit $4 333,36 mil., în creștere cu $105,82 mil. în comparație cu indicatorii înregistrați la 30 septembrie anul curent, când acestea au însumat $4 227,54 mil.

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

Bunurile transportate de călători peste frontiera vamală a RM trebuie declarate și sunt supuse controlului vamal. Fac excepție de la această regulă bunurile reglementate de convențiile internaționale.

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Cuantumul defalcărilor în buget din profitul net a întreprinderilor de stat și celor municipal ar putea să nu depăşească cuantumul profitului net de la sfârșitul perioadei de gestiune plus profitul nerepartizat al anilor precedenți, minus orice pierdere a anilor precedenți şi minus sumele depuse în capitalul de rezervă în conformitate cu prevederile Legii nr.246/2016 şi statutul întreprinderii.

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

În acest articol ne-am propus să dezvăluim modul de contabilizare a mijloacelor fixe, deoarece ponderea imobilizărilor în bilanțul entității este semnificativă și este necesar să contabilizăm corect costul de intrare, costurile de întreținere, modernizare.

Pe parcursul lunii mai a anului curent, activele oficiale de rezervă s-au majorat în raport cu indicatorii înregistrați la situația din 29 aprilie cu $209,4 mil. și au depășit $3,55 mld. Totodată, în raport cu volumul acestora declarat la 31 decembrie a anului 2021, activele s-au diminuat cu $347,5 mil.   Conform estimărilor Băncii Naționale a Moldovei, majorarea activelor oficiale de rezervă în luna trecută a fost determinată în mare măsură de înregistrarea creditelor în favoarea Ministerului Finanțelor, ECF (Extended Credit Facility) și EFF (Extended Fund Facility) tranșa II, debursate de Fondul Monetar Internațional în sumă de $144,03 mil.

Volumul activelor oficiale de rezervă, la situația din 31 ianuarie anul curent, a depășit $3,78 mld., fiind în descreștere în comparație cu indicatorul înregistrat la finele anului 2021 cu $117,51 mil. (la 31 decembrie rezervele au însumat $3,9 mld.), comunică Banca Națională a Moldovei.   Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută, care în prima lună a anului 2022 au constituit $111,38 mil. Situația a fost influențată și de deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA, fapt ce a condiționat scăderea volumului activelor de rezervă cu $13,77 mil.  

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.