În scopul continuării racordării educației profesional-tehnice la cerințele pieței muncii și la noile tendințe din domeniul economic, autoritățile propun completarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al meseriilor/profesiilor (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 425/2015), precum și a Nomenclatorului domeniilor de formare profesională, al specialităților și calificărilor pentru învățământul profesional-tehnic postsecunar și postsecundar nonterțiar (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 853/2015) cu calificări noi, ce vor permite formarea inițială și continuă eficientă în domeniile de formare relevante pentru dezvoltarea economică.  

Cererea Republicii Moldova privind programul de reforme economice post Covid-19 a fost aprobată luni, 20 decembrie, de Consiliul de directori executivi ai Fondului Monetar Internațional (FMI). Programul va fi finanțat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) și Mecanismului de finanțare extinsă (EFF), comunică Ministerul Finanțelor.    În baza deciziei, FMI urmează să deburseze Republicii Moldova aproximativ $84,4 mil. Plățile totale preconizate în cadrul mecanismelor ECF și EFF pe o perioadă de 40 de luni se va ridica la aproximativ $590,6 mil. În perioada următoare, Guvernul va trebui să implementeze politici capabile să atenueze impactul pandemiei și să impulsioneze dezvoltarea economică.

Dacă ai nevoie de un credit, dar nu dispui de suficient gaj, statul îți poate oferi garanții pentru a facilita accesarea creditului, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Portofoliul de garantare a creditelor include cinci programe și vizează întreprinderile debutante (suma maximă a garanției – 500 mii lei, ce nu va depăși 80% din cota maximă de garantare) și cele active (respectiv, 5 mil. lei/80%) , întreprinderile conduse de femei (5 mil. lei/ 80%), entitățile nou create (700 mii lei/ 70%) și agenții economici orientați spre export (7 mil. lei / 80%).

Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată, care funcționează în regim autonom, fără prezența fizică (participarea) a unei alte persoane decât utilizatorul de servicii de plată care primește și/sau depune numerarul. Proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, care a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent, vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).  

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

În lunile ianuarie-februarie ale anului 2022 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 11,8 mld. lei, în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, comunică Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă cheltuielile au constituit 13,1 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 2,1 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 1,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale BPN au constituit 10,2 mld. lei.   Totodată, veniturile bugetului de stat în primele două luni ale anului 2022 au constituit 7,3 mld. lei, majorându-se cu 1,2 mld. lei.   

Cum urmează a fi calculată baza valorică a terenului – proprietatea cetățeanului, care a suportat cheltuielile aferente lucrărilor de îmbunătățire a acestuia, dar și a spațiului adiacent? Urmează a fi efectuată ajustarea bazei valorice cu suma investițiilor efectuate? Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) și c) din CF, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin.  (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

 Biroul Național de Statistică comunică că, în vederea reducerii presiunii informaționale asupra mediului de afaceri și optimizării sistemului de rapoarte statistice, Programul de lucrări statistice pentru anul 2022 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 441/2021 prevede excluderea a 8 lucrări statistice, care cuprind 14 cercetări statistice: 1-auto - Cercetarea statistică lunară „Prestații de transport rutier (date operative)”; 6-nav - Cercetarea statistică anuală „Mijloacele de transport naval intern”. Datele vor fi elaborate anual în baza datelor colectate în cercetarea trimestrială similară pentru trimestrul IV;

Recent a fost liberalizată piața comunicațiilor poștale, fiind abrogat art. 28 din Legea comunicațiilor poștale nr. 36/2016 care prevedea tarife preferențiale pentru Î.S. „Poșta Moldovei”, iar ceilalți operatori poștali erau obligați să stabilească un tarif de cel puțin 3 ori mai mare decât cel preferențial.   Astfel, de la 1 septembrie 2021 toți prestatorii de servicii poștale au drepturi și obligații egale, iar tarifele pentru serviciile poștale sunt aplicate uniforme pe întreg teritoriul țării.  

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

Banca Națională a Moldovei (BNM) continuă cu o serie de podcasturi campania de informare și sensibilizare „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic”.Acestea sunt adresate tuturor membrilor societății – consumatorilor, comunității de afaceri și, pur și simplu, persoanelor interesate de cultura financiară care doresc să se orienteze mai bine în lumea financiară  actuală, comunică regulatorul.   Podcasturile explică publicului cum funcționează piața financiară din Republica Moldova, care sunt instrumentele de politică monetară ale BNM sau de ce o bancă centrală trebuie să fie independentă. La fel, podcasturile oferă răspunsuri la întrebările: ce este mai avantajos - creditul ipotecar sau chiria; cum să obții bani pentru o afacere prosperă;

În prima lună a anului 2022 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 5,9 mld. lei, în creștere cu 0,8 mld. lei față de perioada similară a anului precedent, comunică Ministerul Finanțelor. Cheltuielile au constituit 6,0 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 0,8 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 0,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,6 mld. lei.   Veniturile bugetului de stat în perioada de referință au constituit 3,6 mld. lei, înregistrând o creștere de 0,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut,

Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a oferit aviz pozitiv proiectului de lege ce are ca scop sporirea transparenței în domeniul serviciilor de plată, sporind încrederea consumatorilor într-o piață armonizată a plăților. Amintim, documentul a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent și vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).   Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată,

Cuantumul plății de reglementare și monitorizare în domeniul comunicațiilor electronice pentru anul 2022 va constitui 0,3% din volumul venitului provenit din activitățile în domeniul comunicațiilor electronice, rămânând la nivelul anilor precedenți.    În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) nr. 30 din 8 octombrie 2021, prin care a fost stabilită plata pentru următorul an.

Entitatea raportoare urmează să aibă certitudinea că cunoaşte cine este beneficiarul efectiv și înţelege structura proprietăţii şi structura de control ale clientului, iar identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia va fi efectuată utlizând documente, informații și date relevante obținute dintr-o sursă sigură și independentă.

Din circa 22000 de cereri pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă prognozate pentru anul curent în primele zile ale anului 2022 au fost depuse doar 3272 cereri, iar din 2000 prevăzute pentru reexaminarea pensiei de dizabilitate – 64 cereri, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Reamintim că, de la 1 ianuarie 2022, dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă îl au beneficiarii cărora li s-a stabilit pensia după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani, precum și pensiile de dizabilitate stabilite până la 1 ianuarie 1999 pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de la 2 ani după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate.

Întreprinderea din Republica Moldova prestează servicii de instruire în baza unui contract de franciză încheiat cu un nerezident. În temeiul contractului de franciză, întreprinderea din RM beneficiază de servicii de suport (instruire, acces la diferite materiale, suport tehnic, metode ale activității comerciale ale francizorului), în regim online. Care este locul prestării serviciilor în cazurile menționate și dacă apare obligația de declarare și achitare a TVA, în cazul în care întreprinderea din Republica Moldova nu este subiect al impunerii cu TVA?

Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2021 a constituit $429 mil., fiind în creștere cu $91,4 mil. față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021 și cu $80 mil. comparativ cu luna decembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   În anul 2021 țara noastră a importat mărfuri în sumă de $7176,6 mil. cu 32,5% mai mult decât în anul precedent. Importurile de mărfuri provenite din țările UE au deținut o pondere de 43,9% din total și s-au cifrat la $3149,1 mil., în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020, iar importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1905,3 mil., echivalând cu o cotă de 26,5% și fiind în creștere cu 2,2 p.p. față de anul 2020.

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Ministerul Finanțelor a anunțat elaborarea proiectului Hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin HG nr. 500 din 12.05.1998. După cum a comunicat entitatea publică, inițierea elaborării proiectului de hotărâre dat are drept scop revizuirea procedurii de casare a bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe de către societățile comerciale, în capitalul social al căror statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin cote de participare, întreprinderile de stat și municipale, autoritățile/instituțiile bugetare și autoritățile/instituțiile publice la autogestiune, inclusiv prin simplificarea unor etape aferente procesului.