Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.

Procedura în ordonanţă reprezintă o formă simplificată de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, pretenţiile cărora se bazează pe documente incontestabile. Aceasta poate fi definită ca fiind o procedură simplificată depusă în prima instanţă de apărare a drepturilor și intereselor creditorilor, alternativă procedurii contencioase, bazată pe probe scrise, autentice și incontestabile, condiţionată de natura pretenţiilor material-juridice indicate de lege, în al căror temei se eliberează ordonanţa judecătorească, care poate fi înaintată spre a fi executată silit conform Codului de executare (CE). Astfel, procedura în ordonanţă este o procedură simplificată, ce nu conţine etapa dezbaterilor judiciare, care se caracterizează prin existenţa părţilor și a litigiului de drept dintre acestea.

Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” este parte componentă a Sistemului Informațional al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) și are ca obiectiv de bază stimularea contribuabililor în utilizarea serviciilor fiscale electronice și interacțiunea acestora cu SFS exclusiv în mediul online prin centralizarea opțiunilor, modulelor și funcționalităților serviciilor fiscale electronice.

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” urmează a fi aplicat în Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2024, însă deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare, ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.

Din 1 ianuarie anul 2023, veniturile contribuabililor care desfășoară activitate de întreprinzător obținute din tranzacțiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preț mai mic decât prețul de piață se ajustează în scopuri fiscale la prețul de piață. Aceste completări au fost operate la art. 21 alin. (6) din Codul fiscal (prin Legea nr.

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

(28.15.84) Apare obligația emiterii facturii fiscale electronice (e–Factura) de către subiectul impozabil cu TVA în cazul livrărilor de mărfuri/servicii în cadrul achizițiilor publice de valoare mică?   (28.15.76) Are obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic (e–Factura) entitatea ce nu deține statut de plătitor a TVA pentru livrările de bunuri/servicii ce nu sunt scutite de TVA fără drept de deducere efectuate în cadrul contractelor de achiziții publice?

Agentul economic rezident al Republicii Moldova procură în străinătate mărfuri care, fără a fi introduse pe teritoriul vamal al RM, sunt vândute tot în străinătate. Apare în cazul dat obligația privind TVA și cum urmează a fi completată Declarația TVA12? În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. a) și b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA este:

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Introducerea IFRS 17 Contracte de asigurare a schimbat în mod semnificativ modul în care companiile de asigurări recunosc, evaluează și prezintă contractele de asigurare în situațiile lor financiare. Unul dintre cele mai importante aspecte ale IFRS 17 este marja de serviciu contractuală (CSM),

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

În perioada 17-22 octombrie anul curent s-a desfășurat cea de-a 55-a sesiune a Comitetului tehnic de evaluare în vamă (în continuare - Comitetul tehnic) organizată, în format online, de către Organizația Mondială a Vămilor (OMV). În cadrul sesiunii, a fost adoptat și va fi raportat către Consiliul de cooperare vamală, un nou instrument în vederea determinării valorii în vamă – Avizul consultativ 25.1 referitor la „Tratamentul de evaluare aplicabil taxelor auxiliare”.

Întrebarea ce ține de faptul aplicării ștampilei întreprinderii pe documentele primare încă mai apare la unii contribuabili. Pentru a explica dacă aceasta este o obligație sau o opțiune, reiterăm prevederile legislației în vigoare.   Potrivit art.3 pct.5 al Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, întreprinderile şi întreprinzătorii nu sunt obligaţi să deţină şi să aplice ştampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei întreprinderii sau întreprinzătorului, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

Aprobarea și implementarea Listei actelor necesare la vămuirea mărfurilor va exclude diferite interpretări ale normelor juridice respective atât de funcționarii vamali, cât şi de agenții economici, consideră autorii proiectului ordinului cu privire la aprobarea Listei.   Serviciul Vamal a inițiat consultarea publică a proiectului documentului, în care vor fi incluse actele necesare la vămuirea mărfurilor, ținând cont de particularităţile tranzacţiei şi ale destinației/regimului vamal solicitat, care la rândul său, confirmă oportunitatea solicitării/prezentării actelor către organele vamale la momentul perfectării declarațiilor vamale în detaliu.

Potrivit articolului 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Conform art.11 alin. (5) și (6) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, documentele primare întocmite atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică au aceeași putere juridică.

Sub pretextul că ofertanții trebuie să prezinte, la momentul depunerii ofertelor, garanții ale înțelegerii depline a modului de executare a viitoarelor lucrări, tot mai multe autorități contractante impun acestora anumite condiții, cerințe de ofertare, astfel că, în ultimul timp, tot mai des întâlnim în cadrul documentațiilor de atribuire cerința privind vizitarea obligatorie a amplasamentului lucrărilor ce fac obiectul viitorului contract.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.