Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” tinde spre creștere continuă și diversificarea tematicilor, ceea ce demonstrăm zi de zi. Totuși, suntem conștienți că cititorii noștri sunt nu doar angajați antrenați în domeniul său de activitate, dar și personalități care merită o clipă de răgaz. Deoarece, vorba clasicului, odihna este schimbarea genului de activitate, vă propunem ideea includerii în revistă, pe ultimele pagini, a informației de cultură generală, dar și un crossword… fiscal. Sperăm că acesta vă va ajută să verificați cunoștințele care le aveți, iar în unele cazuri chiar să obțineți unele noi. Deoarece plasăm această informație în regim de testare, nu divulgăm numele autorului care va avea grijă de pagină. Totodată, solicităm să vă expuneți asupra conținutului acesteia și să ne sugerați idei noi, care le-am putea realiza, cu mult drag, pentru Dvs.

O persoană fizică este angajată la două întreprinderi, cu durata muncii de 6 ore per zi. Ambii angajatori oferă angajaților tichete de masă. La care întreprindere va obține tichetele angajatul în situația în care carnetul de muncă a fost scos din circuit? Cum poate fi determinat locul de muncă de bază? Conform art. 22 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă: “În cazul în care salariatul lucrează pentru diferiți angajatori același număr de ore, locul de muncă de bază se stabilește individual de către salariat prin prezentarea declarației pe propria răspundere angajatorului. Locul de muncă de bază în acest caz nu poate fi schimbat mai des decât o dată pe lună.”

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 din Codul menţionat. Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM-2) este destinat clasificării şi codificării activităţilor economice şi informaţiilor despre acestea.

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

Conform prevederilor art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Noile tehnologii ne ajută să facem lucruri și să ne conectăm unii cu alții în moduri în care până nu demult nici măcar nu ne imaginam. Este o oportunitate fără precedent, care ne permite să colaborăm, să muncim împreună și să obținem venituri în feluri total diferite față de acum 10-15 ani.

Ministrul Economiei și Infrastructurii Badim Branzan a declarat că reprezentanții Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare au confirmat disponibilitatea de a finanța proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere în Moldova. În același timp ministrul a subliniat că o parte considerabilă a fondurilor oferite de acești parteneri nu au fost încă utilizate în cadrul proiectelor existente. De exemplu, Banca Mondială are un proiect pentru reparația și construcția drumurilor din Moldova, cu un cost total de aproximativ $90 mil., dar până în prezent, doar 7% din această sumă a fost folosită.

Entitatea a livrat în anul 2017 la o instituție de stat echipamente. Importul și livrarea ulterioară a fost efectuată cu scutire de TVA cu drept de deducere, în baza scrisorii prezentate de instituție care a beneficiat de un grant. Pentru aceste echipamente s-a acordat garanție 2 ani. În baza garanției, echipamentele în cauză urmează a fi schimbate din motivul imposibilității reparației acestora. Noile echipamente au fost importate la cota TVA de 20% din lipsa posibilității acordării de către instituție a scrisorii în baza căreia poate fi aplicată scutirea de TVA cu drept de deducere. Care este procedura de schimbare a echipamentelor în această situație?

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Tichetele de masă nu vor fi anulate. Ajustările legislative propuse urmăresc schimbarea tratamentului fiscal aplicat tichetelor de masă, acestea fiind supuse impozitării în regim general, prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitului pe venit. Tichetele de masă reprezintă salarii care nu contribuie la plăți medicale, sociale și pensii.

În conformitate cu pct. 17 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu

Suedia continuă să susțină Republica Moldova în dezvoltarea economică. În Monitorul Oficial de vineri, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Suedia cu privire la cooperarea pentru dezvoltare (2018–2020). Potrivit legii, cooperarea dintre cele două țări are drept scop contribuirea la obținerea de rezultate din următoarele domenii: • Integrare economică progresivă în Uniunea Europeană și dezvoltarea unei economii de piață funcționale

Banca Națională a Moldovei a găzduit ședința anuală a Centrului de Excelență în Finanțe (Ljubljana, Slovenia), recunoscut în lume prin sprijinul pe care îl oferă pentru implementarea reformelor în domeniile finanțelor publice și financiar-bancar în Europa de Sud-Est prin activități de instruire. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt ai băncilor centrale și ministerelor de finanțe ai țărilor –membre: Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România și Slovenia.

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

În situația creată de pandemie, dar și în competiţia de a câştiga noi clienţi şi de a răspunde exigenţelor acestora, business-ul examinează tot mai profund extinderea activității de comerț în mediul online. Deși este un aspect cunoscut pentru unii antreprenori din RM, pentru cei ce sunt la începutul acestui gen de activitate expunem unele aspecte care urmează a fi respectate de persoanele care doresc să lanseze activitatea de comerț în mediul online și pentru ca activitatea desfășurată să fie menținută în cadrul legal.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.