Marți, 10 august 2021, Curtea constituțională (CC) a pronunțat Hotărârea nr. 24 aferent sesizării privind neconstitutționalitatea art.129 pct.19) din Codul fiscal (sesizarea nr. 39a/2021). Articolul contestat stabilește că secretul fiscal reprezintă orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislației fiscale.   Autorul sesizării a solicitat CC să verifice constituționalitatea art.129 pct.19) din CF, care în opinia sa contravine prevederilor normelor constituționale stabilite la art. 34 [dreptul la informație], art. 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] și art. 58 [contribuții financiare]. 

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Prima reuniune a Comitetului de coordonare al proiectului de asistență tehnică finanțat de Uniunea Europeană „Politici de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale” (SME Policy Support Window) a avut loc în format online. La videoconferință au participat reprezentanții Delegației UE la Chișinău, Unitatea de implementare a proiectului, reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor și Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Proiectul își propune reducerea decalajului economic și social din zonele rurale prin introducerea inițiativelor active de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea IMM-urilor în aceste zone.

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

Termenul de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița” ar putea fi extins cu încă 20 de ani. Proiectul de lege ce prevede extinderea termenului de funcționare, precum și garantarea unor condiții clare de activitate a rezidenților ZAL, este inclus pe agenda Parlamentului.   Conform Legii nr.626/1995, ZAL ”Tvardița” a fost instituită pe un termen de 30 de ani, însă autorul proiectului propune ca acest termen să constituie 50 ani, fiind extins până în anul 2045.

Lista taxelor şi plăţilor stabilite şi percepute de Comisia Naţională a Pieţei Financiare în anul 2021 de la societățile de asigurări este completată cu plățile din asigurările de viață.   Conform Hotărârii regulatorului nr.59/17 publicate în MO din 10 decembrie, este modificată Hotărârea CNPF nr. 50/17 din 27.10.2020, prin care anterior au fost aprobate plățile percepute de Comisie. Astfel, din suma primelor brute anuale subscrise plătitorii urmează să transfere la conturile CNPF 0,35%.  

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Începând cu 1 iulie 2019, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil va fi obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică. Mai multe detalii despre crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația facturii fiscale în format electronic prin intermediul sistemului informațional automatizat e-Factura au fost prezentate de către reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) în cadrul unei ședințe de lucru organizate de Ministerul Finanțelor cu șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale, cu scopul de a le oferi suportul consultativ și tehnic cu privire la utilizarea sistemului.

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Legea privind regimul străinilor în Moldova va fi completată cu un nou capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți, ce conține condițiile de imigrare în scop de muncă în RM pentru mai multe categorii de specialiști – angajații în proiecte investiționale, lucrătorii înalt calificați, lucrătorii detașați, specialiști din domeniul IT, rezidenții ZEL etc. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce vine cu modificări la Legea privind actele de identitate, Legea taxei de stat, Legea cu privire la migrație de muncă etc.

Ministerul Finanțelor a lansat astăzi, 23 martie 2021, Campania națională de educare financiară cu genericul „Bugetul public este bugetul tău”, realizată în cadrul Săptămânii Internaționale a Educației Financiare (Global Money Week 2021). După cum a anunțat secretarul general al Ministerului Finanțelor, Iuri Pașinschi, implicarea ministerului se va realiza prin acțiuni dedicate educației financiare pentru tinerii din întreaga țară, scopul primar al activităților fiind popularizarea informației ce ține de finanțe publice într-o manieră simplă și accesibilă tinerilor.

Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.  

În conformitate cu prevederile art.336 pct.14) din Codul fiscal, vinieta reprezintă o taxă pentru folosirea drumurilor din Republica Moldova de autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova şi de remorcile ataşate la acestea, a cărei plată se atestă printr-o confirmare valabilă pentru o anumită perioadă.

Avantajele Ghișeul unic electronic au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la Bălţi de către Vitalie Iurcu, secretar de stat; Aurel Casian, director executiv al Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității II (PAC II); Douglas Muir, director de program Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova; Galina Codița, directoarea filialei Bălți a Camerei de Comerț și Industrie. La eveniment au participat oameni de afaceri din Regiunea Nord a țării, reprezentanți ai altor filiale a Camerei de Comerț și Industrie din nordul țării.