Compania A are ca angajat pe cetățeanul X care beneficiază de un salariu lunar calculat de 31 000 lei, ținând cont de noile prevederi ale Codului fiscal (CF) referitoare la scutirea personală precum că fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mare de 360 000 lei nu are dreptul de a beneficia de scutirea personală, apar următoarele întrebări: 1. Este obligat angajatorul să rețină impozit pe venit, lunar, fără acordarea scutirii personale angajatului, sau în cazul constatării depășirii plăților salariale a sumei de 360 000 lei să recalculeze impozitul pe venit al angajatului fără acordarea scutirii?

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

Gospodăria țărănească este fondată în anul 2015 de un singur fondator. În anul 2018, fondatorul a primit ca donație un teren agricol (vița de vie) costul fiind evaluat la 37174 lei. Este în drept gospodăria țărănească să calculeze amortizarea în scopuri financiare și în scopuri fiscale? Aceasta va fi deductibilă?

Potrivit articolului 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Conform art.11 alin. (5) și (6) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, documentele primare întocmite atît pe suport de hîrtie, cît și în formă electronică au aceeași putere juridică.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Încă șapte agenți economici vor fi scutiți de TVA cu drept de deducere la efectuarea livrărilor serviciilor solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă. În Monitorul Oficial nr. 388-392 din 27 decembrie 2018 a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 342 din 18.12.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. Astfel, în lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare care prestează servicii solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere au fost incluse:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită contabilii din cadrul autorităților și instituțiilor publice bugetare care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) să se înscrie la unul din cele două cursuri de instruire privind practica de utilizare a acestui sistem. Primul curs de instruire va avea loc în perioada 24 – 28 februarie, iar al doilea – în intervalul 16-31 martie. Ambele cursuri, cu o durată de cinci zile fiecare, se vor desfășura în incinta Centrului de instruire în finanțe al CTIF situat pe adresa: mun. Chișinău, str. Pușkin 45, etajul 2, Sala de instruire.

Dreptul la scutirea personală în mărime stabilită de art.33 din Codul fiscal (CF) îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din Codul fiscal1. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului și urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor ministerelor, ce va avea loc mâine, 28 noiembrie curent.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în 12 luni ale anului 2019 au constituit 39,1 mld. lei și au sporit, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu 2,2 mld. lei sau cu 6 %. Respectiv, la cele patru componente ale BPN au fost înregistrate rezultatele prezentate în continuare. La bugetul de stat, pe parcursul celor 12 luni ale anului 2019, au fost încasate 17,2 mld. lei, ceea ce constituie cu 760,4 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, sau o creștere cu 4,6 %.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței de astăzi, 17 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor ca urmare a declarării de către Curea constituțională a Legii nr. 56 neconstituționale pe motivul nerespectării procedurii de asumare a răspunderii de către Executiv. Actualul proiect urmează a fi dezbătut și aprobat de Parlament, prevede crearea unui cadru juridic axat pe implementarea unor măsuri de susținere a întreprinderilor în contextul situației epidemiologice și diminuării efectelor acesteia asupra economiei naționale ca instrumente de suport bazate pe subvenționarea cheltuielilor suportate de întreprinderi în procesul de identificare a resurselor financiare pentru onorarea obligațiilor salariale față de angajați, obligațiilor comerciale și necesității de mijloace circulante etc.

Astăzi, 20 iulie, Ministerul finanţelor a convocat şedinţa de dezbateri publice a setului de acte ce ţin de perfecţionarea proiectul politicii fiscale şi vamale. Scopul şedinţei de astăzi este analiza proiectului propus de Ministerul finanţelor şi ajustarea lui la realităţile existente, astfel ca să ajungem în Guvern şi Parlament cu un proiect de lege care ar reflecta necesităţile statutui, mediului de afaceri şi a societăţii pe ansamblu, a spus ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, la deschiderea dezbaterilor.

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

Potrivit prevederilor art. 367 pct. 1) din Codul fiscal, impozitul unic reprezintă suma datorată lunar la buget de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației conform art. 15 din Legea nr. 77/2016.

Ministerul Finanţelor anunţă organizarea examenului de calificare profesională a auditorilor interni din sectorul public. Conform comunicatului, proba teoretică se va desfășura la data de 17 decembrie 2019, ora 9.00-12.00, în sala mica nr. 2 a Ministerului Finanțelor, iar proba practică – la 18 decembrie 2019, ora 9.00, în aceeași sală. Pentru a obţine Certificatul de calificare al auditorului din sectorul public, la examen s-au înscris 16 persoane ce activează în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, AIPA, Curţii de Conturi, ANOFM, instituțiilor medicale etc.

Care sunt formulele contabile pentru evidenţa mărfurilor de consignaţie? Pentru a răspunde la această întrebare, vom aplica prevederile Codului Civil (CC) și Codului Fiscal (CF) ale Republicii Moldova.

Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, acesta reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

În Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care s-au operat mai multe modificări la Codul fiscal. Una din modificările aprobate vizează abrogarea, din 1 ianuarie 2020, a prevederilor art. 1181 şi a alin. (41) art. 260 din CF, care reglementau procedura de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale şi sancţiunea pentru neexecutarea acestei obligaţii.

Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special sau invers, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației sau, respectiv, a fost retras acest titlu (art. 375 din Codul fiscal).

Comercializarea de materiale (la valoarea contabila a acestora) către directorul entității (cu eliberarea facturii) şi cu încasarea parțială a veniturilor poate fi calificată drept cheltuieli între persoanele interdependente? Reprezintă sau nu o sursă de venit impozabilă pentru agentul economic?

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, include și prevederi ce țin de comunicarea contribuabilului cu Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, autorii propun modificarea art.131 alin.(11) din CF. Conform proiectului, toate actele administrative, citațiile, alte acte sau răspunsuri vor fi comunicate de către SFS prin intermediul cutiei poștale din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul organului fiscal. Respectiv, cutiile poștale urmează să fie deschise: