Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

Mărfurile autohtone anterior exportate cu utilizarea serviciilor poștale și reintroduse, în termen de 3 luni de la data exportului, în aceeași stare, vor fi scutite de TVA fără drept de deducere. Dacă la realizarea exportului suma TVA pentru marfa respectivă a fost restituită

Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce ține de politica fiscală și vamală pentru anul curent prevede intervenții și la capitolul activități parcurilor pentru tehnologia informației (parc IT). În continuare venim cu precizări ce țin modificările operate, recapitulând prevederile anterioare.   Care este regimul de impozitare a venitului obţinut de către Administrația parcului IT?

Gospodăria țărănească (de fermier) va avea statut de persoană juridică și va purta răspundere pentru obligațiile asumate cu întreg patrimoniul membrilor săi.

Entitatea autonomă care, pentru fiecare dintre ultimele două perioade de gestiune consecutive, a obținut venituri din vânzări ce depășesc suma de 15,75 mld. lei vor include în raportul conducerii un capitol separat privind impozitul pe venit.

Din veniturile sub formă de dobânzi și/sau creștere de capital de la valorile mobiliare de stat obținute de către persoanele fizice plătitorul de venituri va reține un impozit în mărime de 12%.

Modificările la Codul fiscal, în temeiul cărora în Moldova va fi introdus mecanismului taxării inverse cu TVA pentru operațiunile de procurare, inclusiv din afara RM, și livrarea energiei electrice și a gazelor naturale către comercianți, precum și pentru prestările de servicii constând în rezervare de capacitate de producere a energiei electrice și pentru serviciile legate de acordarea accesului la orice tip de rețea de energie electrică și de gaze naturale, cu scopul de a simplifica procedurile de declarare și plată a TVA, vor intra în vigoare din 1 ianuarie anul 2026.

În baza căror norme legislative executorul judecătoresc este obligat la încasarea onorariilor de la entități să elibereze factura fiscală?

Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea formularului tipizat „Act de ridicare a mijloacelor bănești în numerar a contribuabilului”, aprobat prin Ordinul IFPS nr. 143/2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligației fiscale.

Proiectul vine și cu propunerea de excludere din Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei a obligativității agenţilor economici (indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) să țină evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor.

Ministerul Finanțelor a elaborat, în temeiul prevederilor Legii nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală 2024), proiectul modificărilor la HG nr.998/2003 privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Serviciul Vamal propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la aprobarea Normelor tehnice privind autorizarea utilizării procedurilor simplificate în cadrul regimului de tranzit. Normele determină procedura de depunere a cererii pentru acordarea autorizațiilor de simplificări în tranzit, prevăzute la art.297, art.298 alin.1 lit.a)-c) din Cod vamal și anume:

Necesitatea includerii noilor prevederi în respectivele formulare este condiționată de modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pe anul 2023).

Pe parcursul lunilor februarie și martie curent, autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale UAT vor prezenta rapoartele financiare Ministerului Finanțelor prin Sistemul Informațional „Raportarea financiară a autorităților/ instituțiilor bugetare” și, respectiv, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD), precum și în format de hârtie.

În cadrul ședinței din 13 septembrie curent, Guvernul a aprobat proiectul cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat,

Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) nr. 214/2024, art. 5 pct. 46 din Codul fiscal a fost completat cu un text nou (modificarea care va intra în vigoare începând cu 01.01.2025).

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (facilitarea activității mediului de afaceri II), elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în comun cu Ministerul Finanțelor,

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Urmează a fi reflectată în Nota de informare privind plățile salariale efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI17), suma plății