Ca urmare a modificărilor efectuate în Codul fiscal (CF) prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), conform art. 21 alin. (6) din CF, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

În literatura de specialitate există trei abordări cu privire la metodele de evaluare a sistemelor informaționale (în continuare – SI). Specialiștii în domeniu consideră drept metodă de evaluare o tehnică specială utilizată pentru a estima valoarea unui bun. Datorită faptului că SI „X” indicat în exemplul de mai jos este utilizat

Proiectul de lege  pentru modificarea art.231 alin. 4) din Codul fiscal a fost susținut în Parlament cu 69 voturi ale deputaților, fiind acceptată majorarea pragului financiar pentru încălcările fiscale nesemnificative până la 500 lei pentru persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și, respectiv, până la 5000 lei pentru persoanele juridice.   Amintim că, în momentul de față, Codul fiscal prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei.

În cadrul controlului fiscal efectuat la SRL X, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit încălcarea prevederilor art.8 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, care prevăd că contribuabilul este obligat să achite la timp şi integral, ținând cont de prevederile art.7 alin. (5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurând exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale (Legea nr. 25/2016) reglementează modul de introducere, aplicare şi ridicare de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale care sunt stabilite

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA) va utiliza mijloacele financiare în sumă de 200 mil. lei alocate conform Legii nr.205/2021 bugetului de stat pentru anul 2022 pentru compensarea dobânzilor achitate aferente perioadei 1 august–31 decembrie curent la creditele bancare și/sau nebancare investiționale contractate de întreprinderile mici și mijlocii în valută națională, care erau active la data de 1 august 2022.

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale (CNCDRL) va aproba anual decizia privind distribuirea resurselor alocate în Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală pentru planul anual de finanțare a programelor și proiectelor de dezvoltare în regiunile țării, prevede Regulamentul de organizare și funcționare a CNCDRL, proiectul căruia a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 16 martie anul curent.   Totodată, structura, în temeiul unor analize a necesităților de dezvoltare la nivel local și în consultare cu autoritățile publice locale de nivelul I, precum și în temeiul domeniilor eligibile de finanțare, va adopta măsurile de finanțare pentru concursurile de selectare a proiectelor

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Ținând cont de faptul că termenul-limită de prezentare de către subiecții furnizori ai informației ce urmează a fi prezentate din surse indirecte expiră pe data de 25 februarie, venim cu unele precizări solicitate de subiecții vizați.   Modul de prezentare şi structura informaţiei   Modul, structura și termenele de prezentare a informațiilor ce urmează a fi prezentate în mod obligatoriu Serviciului Fiscal de către subiecții indicați în art. 22611 din Codul fiscal sunt stabilite prin Ordinul SFS nr. 427/2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare

În scopul continuării racordării educației profesional-tehnice la cerințele pieței muncii și la noile tendințe din domeniul economic, autoritățile propun completarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al meseriilor/profesiilor (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 425/2015), precum și a Nomenclatorului domeniilor de formare profesională, al specialităților și calificărilor pentru învățământul profesional-tehnic postsecunar și postsecundar nonterțiar (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 853/2015) cu calificări noi, ce vor permite formarea inițială și continuă eficientă în domeniile de formare relevante pentru dezvoltarea economică.  

Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională. Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

În lunile octombrie-decembrie 2021 numărul mediu al salariaților a crescut față de trimestrul IV/2020 cu 1,6%. Conform datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică, cele mai semnificative creșteri ale numărului mediu de salariați s-au înregistrat în domeniile informații și comunicații – cu 12,7%; activități de cazare și alimentație publică – cu 10,9%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 7,2%.   Totodată, cele mai semnificative descreșteri ale numărului mediu de salariați în perioada de raportare față de trimestrul IV/2020 s-au înregistrat în alte activități de servicii – cu 5,7%; industria extractivă – cu 4,6%; învățământ – cu 1%. De menționat că, comparativ cu trimestrul III/2021, numărul mediu al salariaților a rămas practic la același nivel (+0,1%).

Ce reprezintă beneficiarul efectiv, care sunt obligațiile aferente și consecințele nerespectării acestora, sunt aspectele pe care le vom aborda în prezentul articol.

Pe data de 21 august curent, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanțelor nr. 80/2025 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar...

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Serviciul Fiscal de stat de mai mulți ani are o colaborare fructuoasă cu partenerii străini, menită să dezvolte și să fortifice capacitățile, abilitățile de exercitare a sarcinii de bază, de asigurare a administrării fiscale prin crearea pentru contribuabili a condițiilor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal. Printre pașii întreprinși întru asigurarea exercitării acestei sarcini, inclusiv cu asigurarea continuității acțiunilor de sporire a gradului de conformare fiscală voluntară, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus să definească prioritățile și acțiunile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale.

La finele trimestrului IV al anului 2021, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a continuat tendința de creștere, stabilită începând cu trimestrul I din anul 2020. Indicele RPPI, la situația de raportare, a înregistrat valoarea de 126,9%, fiind în creștere cu 11,2 la sută față de trimestrul IV/2020, constată Banca Națională a Moldovei.   Potrivit regulatorului, indicele RPPI aferent prețului de ofertă la bunurile imobile prezentate pe piața primară a înregistrat valoarea de 138,7 la sută, fiind în creștere cu 17,7 la sută față de trimestrul IV/2020, iar cel aferent prețului de ofertă la bunurile imobile din cadrul pieței secundare a înregistrat valoarea de 122%, fiind în creștere cu 9,1 la sută față de aceeași perioadă din anul 2020.