Personalul din unităţile bugetare va beneficia de plăţi compensatorii, în cazul în care salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului de muncă, după intrarea în vigoare a prevederilor ce vizează majorarea cuantumului plăților compensatorii, va fi mai mic decât 3500 de lei. Plata compensatorie se determină ca diferenţă dintre 3500 de lei şi salariul lunar calculat în condiţiile Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar şi se recalculează proporţional timpului efectiv lucrat.

Începând cu 1 ianuarie 2023, la verificarea respectării interdicțiilor legale de achitare a salariului sau a altor plăți, precum și pentru stabilirea faptului achitării acestora fără reflectarea acestora în evidența contabilă, inspectorul de muncă va putea aplica metode și surse indirecte.

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

În condițiile aprobării de către legislativ a modificărilor în redacția propusă de către autori, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investițiile planificate pentru realizarea contractului de PPP. După cum a fost menționat, s-a optat pentru selectarea următoarelor obiecte

Cotele defalcărilor din impozitul pe venit plătit de persoanele fizice din sate și orașe, cu excepția orașelor de reședință de raion, ar putea crește de la 75% la 100%, iar cele repartizate pentru orașele de reședință și raioane – de la 20% la 50%. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea art.5 din Legea privind finanțele publice locale, ce reglementează repartizarea veniturilor între bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus pentru consultări publice proiectul Regulamentului privind acordarea suportului financiar pentru acciza la motorina procurată și utilizată pentru prelucrarea producției vegetale

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

În Monitorul Oficial nr.309-312 din 12 iunie 2025 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 300 din 5 iunie 2025 prin care s-a aprobat un nou formular al Declarației cu privire la impozitul pe venit prezentate de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale)

Serviciul Fiscal de Stat a propus pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor la Ordinul SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art. 92 și art. 226/11 din Codul fiscal, aprobarea cărora rezultă din necesitatea corelării prevederilor actului normativ cu prevederile CF, puse în aplicare din 1 ianuarie 2023.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Constituie sursă de venit impozabilă venitul obținut sub formă de dobânzi de la procurarea valorilor mobiliare de stat (de exemplu, bonuri de trezorerie) condiționate cu termenul de scadență de 182 de zile, și cu achitarea periodică a acestora (semestrială)? Cum urmează a fi onorate obligațiile fiscale în cazul dat? Beneficiarul își onorează obligațiile de sine stătător sau obligația de a reține un impozit la sursa de plată îi revine dealerului primar (banca licențiată)?

Potrivit art.1198 alin.(1) din Codul civil, prin donație se subînțelege că o parte (donator) se

Angajații din instituțiile de învățământ, care funcționează în regim de autogestiune financiară economică, beneficiază la momentul de față de o plată compensatorie în cuantum de 3500 lei, în cazul în care, prin aplicarea Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, salariul lunar pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mic decât această sumă.

O companie din Republica Moldova achită unui nerezident plata pentru serviciile prestate. Ținând cont de faptul că nerezidentul a prezentat certificatul de rezidență, iar conform Convenției bilaterale la prezentarea certificatului de rezidență nu se reține impozit pe venti la sursa de plată, compania din RM a achitat suma pentru serviciul prestat fără reținerea impozitului pe venti la sursa de plată.

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil și unui mobil (apartament și autoturism)?

Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător despre obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18). Termenul de depunere a Declarației pentru anul 2021 este 3 mai curent.   La determinarea venitului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat utilizează mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte. Astfel, furnizorii prezintă anual în adresa autorității fiscale informația privind activitățile sau tranzacțiile efectuate prin sisteme de trimiteri poștale către persoanele fizice.

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.