Potrivit datelor preliminare publicate de Biroul Naţional de Statistică, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în semestrul I din anul curent a însumat, în preţuri curente, 5,2 mld. lei, ceea ce constituie doar 88,7% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioada a anului 2020, diminuarea fiind determinată de scăderea producţiei vegetale cu 22,8% și a producţiei animaliere cu 9,5%. Cu toate acestea, experții consideră că, în cazul producției vegetale, rezultatele sunt influiențate de întârzierea față de anul precedent a campaniei de recoltare a cerealierelor de prima grupă și a altor culturi agricole.    

Agenții economici din domeniul agroalimentar se confruntă cu lipsa procedurilor transparente şi clare de eliberare, retragere şi/sau suspendare a certificatului de calitate a seminţelor/buletinul de analiza a seminţelor pentru uz intern, a certificatului de valoare biologică, precum şi a certificatului pentru materialul de înmulţire şi cel săditor importat (Certificat). În acest context, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul hotărârii de Guvern privind procedurile de eliberare a unor certificate de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, care stabileşte termenul de valabilitate, precum şi modul de eliberare, retragere şi/sau suspendare a certificatelor. Documentul este inclus pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 21 septembrie.

Între 15 februarie și 3 martie 2021 autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale urmează să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2020, termenii fiind stabiliți în Anexele 1 și 2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 168 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2020 din 23 decembrie 2020.   În articolul „Întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare ale autorităților și instituțiilor bugetare pentru anul 2020: aspecte practice” care este publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” Elena Taban se referă la cele mai importante aspecte și particularități de raportare financiară a entităților bugetare pentru anul 2020, care țin de:  

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Proiectul legii cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2021 conține măsuri cu privire la aplicarea TVA. În Nota informativă la proiect sunt menționate următoarele aspecte.   Ajustarea noțiunii „investiții capitale” Proiectul prevede ajutarea noțiunii de investiții capitale stabilită la art.93 pct.18) din Codul fiscal, în vederea extinderii dreptului de solicitare a restituirii de TVA în legătură cu reparația capitală a mijlocului fix/imobilizărilor corporale. În acest sens modificarea are drept scop stimularea investițiilor și modernizarea capitalului fix.  

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

Personalul din unitățile bugetare, cu excepția persoanelor cu funcții de demnitate publică și personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, va putea beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul precedent proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Mărimea maximă a premiilor pentru conducător nu poate depăși 50% din salariul de bază. Astăzi, 6 decembrie, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

În anul 2020, prin intermediul MTender, de către autoritățile contractante au fost publicate 1828 anunțuri de participare la procedura de achiziții publice, dintre care 826 – pentru achiziționare de bunuri, 639 – pentru procurare de lucrări și 363 – pentru achiziționare de servicii, potrivit Raportului privind activitatea în domeniul achizițiilor publice, publicat de Agenția Achiziții Publice.   Conform obiectului de achiziţie, cele mai multe licitații deschise au fost iniţiate pentru procurarea de:

Angajații din sistemul bugetar ar putea beneficia și de premiul anual. Indicii și mărimile premiilor conducătorilor unităților bugetare se stabilesc de către organul ierarhic superior, iar mărimea acestora nu poate depăși 50% din salariul de bază. Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor se organizează şi se ţine de către primării (preturi), instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate, iar asigurarea financiară a măsurilor de organizare a evidenţei militare în centrele militare şi în primării (preturi) se efectuează din contul bugetului local, iar la instituţii publice şi agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate – din mijloacele acestora, stabilește art.11 din Legea nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei.

Subiecții și obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar, baza impozabilă, procedura și principiile stabilirii cotelor de impunere, de acordare a înlesnirilor, precum și modul de calculare, termenele de achitare și de prezentare a calculelor corespunzătoare impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar sunt determinate de titlul VI al Codului fiscal (CF) și de Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal (în continuare – Lege).

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

În anul 2022, termenul-limită de prezentare de către contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru perioada fiscală 2021 este data de 3 mai. Tradițional, publicația noastră vine în sprijinul cetățenilor cu recapitularea elementelor de bază ce țin de prezentarea CET18, oferind răspunsuri la unele întrebări.   Cine are obligația de a prezenta Declarația CET18?  

Derularea programului cu Fondul Monetar Internațional și perspectivele pentru un nou program, axat pe prioritățile Guvernului, au fost discutate de delegația oficială a Republicii Moldova în cadrul şedinţelor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfăşurat în perioada 14-20 octombrie 2019, la Washington. Țara noastră a fost reprezentată la aceste evenimente de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armașu.

Venitul lunar minim garantat se va indexa de două ori pe an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie, similar modificărilor aprobate recent în privința indexării pensiilor. La 1 aprilie coeficientul de indexare va constitui media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se va stabili de către Guvern.   În Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 34 din 18 martie 2021 pentru modificarea art. 7 din Legea nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social. Noile prevederi intră în vigoare la 1 aprilie 2021.  

Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

Proiectul legii privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul viitor) prevede, în scopul atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și pentru a asigura susținerea familiilor cu copii, aplicarea următoarelor măsuri:   majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5% – de la 24 mii lei până la 25,2 mii lei și respectiv de la 18 000 lei până la 18 900 lei; majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% – de la 3 mii lei până la 4,5 mii lei.  

În sensul restituirii amenzii penale, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a reiterat poziția Serviciului Fiscal de Stat (SFS) precum că, conform prevederilor art. 1 alin. (2) din Codul fiscal (CF), prezentul cod reglementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce privește impozitele și taxele de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare și percepere a impozitelor și taxelor locale.  Iar, în corespundere cu prevederile alin. (3) al CF, noţiunile și prevederile prezentului cod se aplică în exclusivitate în limitele relațiilor fiscale și ale altor relaţii legate de acestea.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind vehiculele scoase din uz (proiectul Regulamentului). Necesitatea elaborării acestuia, în opinia autorilor, este condiționată de faptul că problema gestionării vehiculelor scoase din uz (VSU), inclusiv componentelor și materialelor acestora, este foarte acută, având în vedere ratele de reciclare și valorificare a deșeurilor foarte reduse și în mare parte operate ilegal.   Legislația actuală nu reglementează măsuri pentru colectarea și tratarea tipurilor speciale de deșeuri, cum ar fi cele voluminoase (inclusiv VSU),