Angajatorii vor fi obligați să ofere anumite garanții în caz de concedieri colective. O hotărâre ce prevede modificarea și completarea Codului muncii a fost aprobată ieri, 22 februarie, de cabinetul de miniștri. Astfel, executivul a aprobat completarea Codului Muncii cu un articol nou ce va reglementa garanțiile în situațiile concedierilor colective. În primul, rând, noul articol definește noţiunea de concedieri colective, acestea fiind cele efectuate de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului și care vizează, într-o perioadă de 30 de zile:

La 30 noiembrie 2017 la Curtea Constituțională a fost depusă excepţia de neconstituţionalitate a textului „activității fără licență” din pct. 4 și a textului „precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” din pct. 5 ale art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de un avocat. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că dispozițiile contestate sunt contrare art. 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă.

În următorii cinci ani se vor aplica noile Metodologii – de calculare, aprobare și aplicare a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei electrice şi cea de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice de către furnizorul de ultimă opțiune și furnizorul serviciului universal. Actele au fost publicate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în Monitorul Oficial de vineri, 9 martie 2018. Aceastea au fost aprobate în scopul funcţionării eficiente a pieţei energiei electrice şi pentru desfăşurarea activităţilor reglementate din sectorul electroenergetic în condiţii de accesibilitate, fiabilitate, continuitate şi transparenţă, precum şi pentru asigurarea alimentării la costuri minime a consumatorilor cu energie electrică.

În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Cu privire la aplicarea prevederilor art. 2541 alin.(1) din Codul fiscal Direcția generală metodologie proceduri fiscale, în scopul aplicării univoce a prevederilor art. 2541 alin. (1) din Codul fiscal, în temeiul explicațiilor Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, comunică următoarele.

La data de 26 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr.178 (MO al RM nr. 309-320, 2018, în vigoare din 1 octombrie 2018) (Lege), care prevede un șir de modificări la Codul fiscal (CF), în partea ce ține de unele aspecte cu privire la efectuarea controlului și aplicarea sancțiunilor, amenzilor și penalităților.

Instrucţiunea privind modul de preluare, evidență și păstrare temporară de către Direcţia generală administrare fiscală mun. Chişinău a unor categorii de bunuri recunoscute drept corpuri delicte şi/sau de bunuri puse sub sechestru şi de restituire a acestora a fost aprobată prin Ordinul nr.496 din 8 decembrie 2017 al Serviciului Fiscal de Stat şi publicată în MO din 2 martie 2018. Concomitent, a fost abrogat Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.632 din 30 decembrie 2010. Instrucţiunea stabileşte procedura de preluare la păstrare temporară de la autorităţile competente, evidență și restituire de către Direcţia generală

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

În cadrul Casei Naționale pentru Asigurări Sociale va funcționa un grup de lucru responsabil de achizițiile publice a biletelor de tratament balneosanatorial. Acest grup va funcționa în baza Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție La 27 iulie curent Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea nr. 169 pentru modificarea şi completarea Legii privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015 (Legea nr. 131). Un aspect important ce ține de modificarea Legii nr. 131 este stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție în cazul serviciilor sociale şi altor servicii specifice.

Partea I. Codul penal va fi completat cu un nou articol — 911, ce va reglementa liberarea de pedeapsă penală în cazul săvârșirii a unei infracțiuni pentru prima dată.

Potrivit prevederilor art.1171 alin.(2) din Codul fiscal, la efectuarea livrărilor regulate de mărfuri, servicii (energie electrică, termică, apă, gaz etc.) pe parcursul unei perioade, furnizorii eliberează factura fiscală pentru perioada în care a fost efectuată livrarea, odată cu prezentarea către cumpărător a contului.

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

Potrivit art. 38 și 355 din Codul de procedură civilă, competența jurisdicțională și teritorială în primă instanță a cererilor de declarare a insolvabilității aparține Curții de Apel în a cărei circumscripție își are sediul debitorul insolvabil.

Comercializarea de materiale (la valoarea contabila a acestora) către directorul entității (cu eliberarea facturii) şi cu încasarea parțială a veniturilor poate fi calificată drept cheltuieli între persoanele interdependente? Reprezintă sau nu o sursă de venit impozabilă pentru agentul economic?

Potrivit prevederilor art. 698 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele fizice ce desfășoară activități independente aplică contabilitatea de casă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Codul fiscal.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

1. În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 426 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă. Conform documentului, Casa Naţională de Asigurări Sociale va scana informaţia din carnetele de muncă prezentate de către angajatori. În carnetul meu personal, nu toţi foştii angajatori au indicat datele cu privire la mărimea salariului primit. Vreau să cunosc dacă va fi scanat carnetul meu de muncă şi dacă va putea fi ulterior stabilită pensia în cazul în care rubrica despre salariu nu este completată pentru toţi anii?

Conform art. 12 pct. 41 din Legea nr. 845 din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, contestarea controlului de stat al activităţii de antreprenoriat, precum şi a rezultatelor acestuia, inclusiv a prescripţiilor dispuse în urma controlului, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, cu excepţia controalelor efectuate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal.