Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Casa Națională de asigurări Sociale comunică că, în cadrul serviciului guvernamental de plăți electronice (Serviciul MPay), a fost dezvoltat şi implementat serviciul de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale, care face posibilă achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, inclusiv majorările de întârziere şi amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, prin intermediul mai multor modalități de plată, cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking și plăți în numerar. Cum se achită prin Serviciul MPay plăţile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat?

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Pe parcursul lunilor martie-aprilie ale fiecărui an este în plină desfășurare procesul de recepționare a Declarațiilor cu privire la impozitul pe venit (în continuare – CET18). Ținând cont de faptul că, în anul 2020, până la data limită de prezentare benevolă a CET18, de către Serviciul fiscal de Stat au fost recepționate 101587 declarații, se anticipează că și în anul curent numărul de servicii prestate contribuabililor persoane fizice va fi unul semnificativ.   În acest context, reiterăm că una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat este cea de acordare a serviciilor pentru contribuabili (prevăzute la art. 1324 pct. 3) din Codul fiscal), urmând în același timp și moto-ul autorității fiscale: „În serviciul contribuabilului”.

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Comisia Naţională a Pieței Financiare (CNPF) va avea dreptul să efectueze inspecții, controale, investigații și analize asupra activității participanților profesioniști la piața financiară nebancară. Totodată, CNPF va colabora cu organisme de specialitate internaţionale şi să adere la ele, inclusiv în contextul depistării și investigării încălcărilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, prevenirii și combaterii acestora. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a intrării în vigoare, la 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, precum și în vederea raționalizării și eficientizării procesului de emitere și aplicare a actelor CNPF. În acest sens, se propun modificări în Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, Legea cu privire la asigurări, Legea privind piața de capital și Codul administrativ.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Guvernul a susținut proiectul de lege pentru modificarea art. 74 din Codul funciar nr. 828/1991 (Cod). Propunerile prevăd posibilitatea oferirii permisiunii de retragere temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau silvic pentru executarea lucrărilor de extragere, până la o adâncime de 5 m, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului pentru construcția, reparația, modernizarea și extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecție contra inundațiilor, pentru prevenirea, stoparea și lichidarea consecințelor proceselor geologice periculoase.

Potrivit Raportului de activitate al SFS pentru anul 2019, la situația din 31 decembrie a anului precedent în sistemul informațional al SFS era înregistrată o restanță la plățile de bază în sumă totală de 804,6 mil. lei. Comparativ cu situația din 31 decembrie 2018, aceasta este mai mica cu 203,3 mil. lei sau cu 20,3%. În scopul stingerii obligațiilor fiscale ale contribuabililor restanțieri, de către SFS au fost aplicate modalitățile de executare silită, prin intermediul cărora, în anul 2019, au fost încasate peste 1 mil. lei.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF) au înmânat zilele trecute dulciuri și daruri de Crăciun la circa 100 de copii de la centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra”, „Eurica” și Centrul de plasament de tip familial Smal grup Homes din mun. Chișinău. Darurile au fost procurate de comitetul sindical al CTIF din donațiile făcute de angajații instituției. La Centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra” și „Eurica”, cadourile au fost înmânate în cadrul matineelor. Copiii au mulțumit pentru darurile primite cu colinde, dansuri şi poezii.

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate