Agentul economic a beneficiat de subvenție pentru dobânzile aferente creditelor bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. Se va supune impozitării suma subvențiilor primite? Se vor permite la deducere dobânzile achitate aferente acestor credite?  

Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancționează cu amendă de la 450 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice (până la 25 mii lei) și cu amendă de la 1000 la 1500 de UC aplicată persoanei juridice (până la 75 mii lei). În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Legea nr. 52 din 12 martie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Aceasta a fost aprobată în contextul consolidării măsurilor de profilaxie în cazul răspândirii infecției cu noul virus COVID 19. Ulterior prevederile legii vor fi aplicate în alte cazuri similare.

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Art. 22611 alin. (5) lit. i) din Codul fiscal prevede că informațiile trebuie să conțină date despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației.

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 mai 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 218 din 04.05.2020 cu privire la aprobarea Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import și a cererii de eliberare a acestuia. În temeiul art.133 alin.(1) pct.13) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, în scopul asigurării executării prevederilor art.129 alin.(8) din Codul vamal, ORDON: 1. Se aprobă formularul Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import, conform anexei nr.1, şi cererea de eliberare a acestuia, conform anexei nr.2 la prezentul ordin.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

1. (29.1.6.2.13) Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)? 2. (29.1.6.1.10) Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?

 În perioada de prezentare de către contribuabili a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit, considerăm necesar să reiterăm unele aspecte ce țin de perfectarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale – forma ONG17.   Astfel, legislația în vigoare stabilește că, din data înregistrării organizaţiei necomerciale1 (ONC) la Agenția Servicii Publice, organizația este scutită de plată impozitului pe venit în cazul în care respectă cerințe specificate la alin. (2) al art. 52 din Codul fiscal2. Respectiv, pentru a fi scutită de plata impozitului pe venit, ONC nu trebuie să depună  cereri suplimentare la organul fiscal. Totodată, scutirea de plata impozitului pe venit nu semnifică că ONC este

În luna iunie 2020 au fost eliberate, prelungite sau reperfectate 49 de licențe, potrivit datelor statistice publicate  de Agenția Servicii Publice. Taxa achitată pentru aceste servicii a constituit 885,75 mii lei. Cele mai multe licențe au fost eliberate/prelungite în domeniile metale prețioase și producție alcoolică importată – câte 11.   Pentru activitatea cu metale feroase au fost eliberate 8 licențe, pentru cea cu articolele din tutun – 7, pentru genul de activitate legat de producția alcoolică autohtonă – 4, iar pentru articole pirotehnice – 3.

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

În pofida faptului că sistemul prin care contribuabilii au obținut posibilitatea accesului individual la serviciile fiscale electronice și repartizarea acestuia către persoanele responsabile din cadrul entității conform proceselor de business interne, a fost lansat în anul 2020, unii contribuabili solicită suportul până în prezent. În continuare, pe etape, vom explica procedura și cadrul normativ privind obținerea, gestionarea și setarea accesului în cadrul SIA „Cabinetul personal al contribuabilului” (în continuare - CPC).   1. Obținerea accesului la toate serviciile fiscale electronice de către administratorul entității

Astăzi, 29 mai 2020, în Monitorul Oficial Nr. 126-130, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 65 din 19 mai 2020. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării și perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON

Serviciul Fiscal de Stat a făcut publice datele cu privire la numărul materialelor remise organelor de drept pentru inițierea urmăririi penale pe cazurile de evaziune fiscală, înregistrate în prima jumătate a anului 2019. Amintim contribuabililor că, prin Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, Codul fiscal (CF) a fost completat cu prevederi care stabilesc pentru Serviciul Fiscal de Stat o nouă competență – constatarea infracțiunilor prevăzute la un șir de articole din Codul penal (art. 241–242, 244, 2441, 250– 253 şi 3351). Aceste modificări la CF au intrat în vigoare la 1 aprilie 2017.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile