Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

La adunarea generală a asociaților societății cu răspundere limitată s-a decis majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat obţinut în perioada fiscală 2018. Care vor fi consecințele fiscale în cazul descris?   Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, capitalul social se va majora prin:   a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă şi/sau alte surse;   b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.  

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Seceta anului 2022 a avut impact negativ asupra producătorilor agricoli din Moldova. În aceste condiții mai mulți contabili-practicieni întâmpină dificultăți ce țin de contabilizarea și determinarea obligațiilor fiscale în cazul vânzării producției agricole la preț mai mic decât costurile de producție. În articolul dat venim cu recomandări și analiză aferente aspectelor contabil și fiscal la acest subiect.

Modificările operate în Codul fiscal (art.234 alin.(2)), care au intrat în vigoare pe data de 12 decembrie 2018, prevăd că persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă respectă strict condiţiile prevăzute1. Astfel, legea acordă contribuabilului facilitatea de a achita jumătate din amenda aplicată în cazul respectării condițiilor sus-menționate, adică inexistența restanțelor sau stingerea acestora în termenul prevăzut și/sau, după caz, prezentarea documentelor care confirmă acest fapt. De la regula respectivă, prin Legea nr.302 din 30 noiembrie 2018 a fost reglementată o excepție.

Bibliotecă reprezintă instituția sau o subdiviziune structurală a unei instituţii, al cărei scop principal este oferirea accesului la resurse informaţionale, la servicii şi facilităţi pentru a satisface necesităţile de lectură, informare, instruire, cercetare, educaţionale, culturale şi de recreere ale utilizatorilor acesteia.

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

Capitalul social al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” urmează a fi majorat cu 460957,1 mii lei (echivalentul a 18,44 mil. euro). Mijloacele financiare vor fi alocate de Ministerul Finanțelor din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului ”Proiectul de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare”. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede alocarea acestor mijloace financiare a fost examinat ieri, 21 mai curent, în cadrul ședinței secretarilor generali.

În cadrul ședinței Executivului din 18 noiembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal. Documentul stabilește condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale, care se acordă o singură dată pe an prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).   Potrivit proiectului, plățile directe per cap de animal se vor acorda deținătorilor de bovine, ovine și caprine. Astfel, alocarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de animal se va stabili în funcţie de specia și categoria animalului, variind între 300 lei per animal (caprine) și 7000 mii lei per animal (bovine).

În luna septembrie curent inflația anuală în Republica Moldova a constituit 2,32%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, prețurile medii de consum în luna septembrie faţă de luna august 2020 s-au redus cu 0,26%, descreșterea fiind determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,61%, la mărfurile nealimentare cu 0,04% și la serviciile prestate populației cu 0,03%.   Totodată, în luna septembrie 2020 față de decembrie 2019, prețurile s-au diminuat cu 0,21%, reducerea fiind determinată de scăderea prețurilor la mărfurile nealimentare.

Prin Legea nr. 257 din 22 decembrie 2020 (politica fiscală și vamală 2021) au fost operate modificări la Titlul VII din Codul fiscal ce reglementează taxele locale, fiind prevăzută plafonarea acestora și previzibilitatea lor pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.   Totodată, legiuitorul a stabilit că, în cazul în care autoritatea publică locală a aprobat bugetul pentru anul 2021 și cotele taxelor locale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 257/2020 (22 decembrie 2020), APL va avea dreptul să aplice cotele stabilite pentru anul 2021, având obligația de conformare și aplicare a plafonării începând cu anul 2022.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

Diminuarea continuă a efectivelor de animale și a productivității acestora, precum și creșterea riscului de asigurare a securității alimentare a țării a impus necesitatea elaborării unui mecanism de susținere a sectorului zootehnic prin acordarea subvențiilor. În acest context, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal (Regulament) care urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern.   Prin intervenția propusă este preconizată asigurarea: creșterii numărului de exploatații zootehnice autorizate ca urmare a înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor casnici;

Existența obiectivă constatată zi de zi în Republica Moldova de Serviciul Fiscal de Stat în activitatea de administrare fiscală, precum şi practica internaţională, au demonstrat nevoia de realizare a unei strategii eficiente şi echilibrate de gestionare a conformităţii contribuabililor. Aceasta nu putea fi realizată în lipsa unor metode şi instrumente de verificare şi de determinare a obligaţiilor fiscale capabile să depisteze şi să anihileze orice tentativă de eschivare de la plata impozitelor. În acest context, a apărut necesitatea introducerii unor mecanisme noi, ca fiind metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanei fizice.

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%.   Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2021 prevede atât venituri, cât şi cheltuieli circa 11,321 mld. lei, fiind prognozată majorarea acestora cu 35% față de anul curent. Documentul a fost examinat de către Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.  

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

 Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, în ședința de astăzi, raportul asupra proiectului de modificare a unor acte normative (politica bugetar-fiscală pentru anul 2021), pentru prima lectură.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.  

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.