Vreau să ştiu ce trebuie să se schimbe pentru ca business-ul să poată obține venituri în mod legal, să nu caute portiţe pentru a supraviețui, să nu ne minţim unii pe alţii. Vreau o relaţie sinceră. Vă promit respectul Guvernului faţă de oamenii de afaceri care activează în mod onest, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul întrunirii care a avut loc vineri, 28 iunie, cu reprezentanții Asociației Businessului European (EBA) și ai Camerei de Comerț Americană (AmCham). Părțile au pus în discuție îngrijorările investitorilor și entităților autohtone ce țin de dezvoltarea afacerilor, dar și măsurile ce urmează a fi implementate pentru siguranța acestora.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Consiliile locale și raionale vor prezenta semestrial Agenției Proprietăți Publice informația privind implementarea parteneriatelor publice-private și realizarea prevederilor contractuale. În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative, printre care și Legea cu privire la parteneriatul public-privat. Astfel, se completează lista activităților ce intră în categoria parteneriatului public-privat realizat prin intermediul contractului de antrepriză care are ca obiect:

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Entitățile cu capital integral sau majoritar de stat vor avea posibilitatea să utilizeze profitul net pentru realizarea planurilor de dezvoltare.Guvernul a aprobat în sedința din 11 februarie curent proiectul hotărârii cu privire la unele aspecte ce țin de repartizarea profitului net anual al societăților pe acțiuni cu cotă de participare a statului și al întreprinderilor de stat. Documentul prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.110/2011, potrivit căreia entitățile cu capital integral sau majoritar de stat, cu excepția celor care sunt în proces de insolvabilitate, sunt obligate să transfere o parte din profitul net obținut pe parcursul anului de gestiune sub formă de dividende în bugetul de stat în proporție de până la 50% – pentru entitățile pasibile privatizării și de 25% – pentru cele nepasibile privatizării.

În incinta Ministerului Finanțelor, ieri, 24 februarie 2020, au avut o nouă ședință a Grupului de lucru responsabil de examinarea propunerilor în domeniul politicii fiscale, cu participarea reprezentanților din domeniul HoReCa (hotele, restaurante și cafenele). Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor,Dorel Noroc a menționat că aceste discuții sunt foarte importante în procesul de elaborare a politicilor fiscale pentru a înțelege mai bine necesitățile fiecărui sector și probleme care urmează a fi soluționate prin politicile adoptate de autoritățile publice centrale: „Ministerul Finanțelor depune eforturi consolidate pentru a identifica măsuri de susținere a sectorului HoReCa. Scopul acestor discuții este identificarea soluțiilor optime”.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, sunt câțiva factori importanți care au determinat rectificarea bugetului și anume — implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, revizuirea programelor de cheltuieli, ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din reestimarea prognozelor principalilor indicatori macroeconomici și mersul executării bugetului în primul semestru, deblocarea finanțării suportului bugetar din partea donatorilor și consolidarea administrării fiscale.

Instituția publică „Directoratul Liniei de Credit” va fi redenumită în „Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă”. Acesta este o instituție publică, în care Ministerul Finanțelor exercită funcția de fondator, are autonomie financiară și deține conturi în contul unic trezorerial al Ministerului. Guvernul a aprobat proiectul hotărârii cu privire la Oficiul de Gestionare a Programelor de Asistență Externă. Potrivit proiectului, domeniile de competență ale Oficiului sunt: • formularea propunerilor aferent programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională; • asigurarea suportului instituțiilor naționale în întreprinderea acțiunilor necesare pentru desemnarea și punerea în aplicare, la toate etapele, a sistemului național de management și control aferent programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională;

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

Ministerele, Cancelaria de Stat și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență, autoritățile/ instituțiile publice și organizațiile de stat autonome subordonate sau înființate de Guvern vor utiliza pentru notificarea destinatarilor exclusiv serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify), în detrimentul notificării pe suport de hârtie.   În Monitorul Oficial din 19 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.376 din 10 iunie 2020 pentru aprobarea Conceptului serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify) și a Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a serviciului guvernamental de notificare electronică (MNotify).

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 23 noiembrie 2018, Ordinul cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat. Indicațiile au fost elaborate în temeiul Legii contabilității și raportării financiare și în vederea reglementării specificului contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat.

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Prim-ministrul Ion Chicu a discutat cu Laszo Diosi, președintele Asociației Businessului European, și Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației. Discuția a fost concentrată pe impactul economic produs de acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiei Covid-19, atât la nivel național, cât și global. Reprezentanții EBA au apreciat dialogul deschis cu Guvernul în această perioadă și au prezentat premierului un set de propuneri de măsuri pentru susținerea sectorului privat.

În componența nominală a Consiliului Național pentru parteneriatul public-privat (CNPPP) vor fi incluși directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), care va fi președinte al Consiliului, directorul Agenției Servicii Publice, președintele Asociației Băncilor din Moldova, precum și secretarii generali de stat din cadrul ministerelor. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 28 noiembrie 2018 proiectul hotărârii privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 245 din 19.04.2012 cu privire la Consiliul Național pentru parteneriatul public-privat.

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a publicat raportul de activitate pentru trimestrul I al anului curent. Astfel, în primul trimestru al anului 2019, inspectorii de muncă au efectuat 302 controale la entitățile cu un număr de 19292 salariaţi. În sectorul public au fost efectuate 191 controale și 111 – în sectorul privat. Din numărul total, 188 constituie controale planificate (dintre care 137 în sectorul public și 51 în sectorul privat) şi 114 au fost inopinate (din care 54 în sectorul public și 60 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 1936 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă.