Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impo

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal, contribuabilii – persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător, contribuabilii care desfășoară activitate profesională precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, au obligația de a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit până la 25 a lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune. Respectiv, pentru anul 2021, termenul de prezentare a Declarației survine pe data de 25 martie 2022.

Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (Forma DAJ17), pentru anul 2021. Corect sau nu s-a procedat în speța examinată? În conformitate cu art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură (Legea nr. 1260/2002) licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

În articol sunt detaliate formele de înregistrare disponibile pentru antreprenorii străini în RM, alături de particularitățile aferente proceselor de înregistrare și de încetare a activității acestora.

În ediția din decembrie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” este publicat articolul „Întocmirea notei explicative la situațiile financiare și rapoartelor speciale în Asociațiile de Economii și Împrumut – model”, elaborat de Vasile Bucur și Valeriu Iașan.

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Este obligat avocatul care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual să prezinte darea de seamă forma IPC21, dacă nu are persoane angajate? Prin care darea de seamă se declară contribuibile de asigurări sociale achitate pentru asigurarea personală în acest caz prin darea de seamă IPC21 sau CAS-18AN?   Potrivit art. 5 pct. 362) CF, activitate profesională în sectorul justiției constituie o activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Conform pct. 22 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune), persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale depun cererea de atribuire a codului fiscal (anexa nr.2 la Instrucţiune), în termen de trei zile lucrătoare de la data apariţiei obligaţiei fiscale sau a obiectului impozabil, la subdiviziunea SFS în a cărei rază a apărut obiectul impozabil/obligaţia fiscală sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea on line a contribuabililor” la care se va anexa:

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Scopul proiectul modificărilor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) elaborat de către Ministerul Finanțelor este concretizarea unor aspecte în partea ce ține de aplicarea justă a normelor și crearea condițiilor echitabile tuturor potențialilor beneficiari de subvenționare. Documentul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Astfel, modificările propuse la Regulament vizează lărgirea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă angajații pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse și alte categorii plasate în câmpul muncii.