Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

La data de 1 aprilie anul curent a intrat în vigoare Legea nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 34/2024), lege care vine să stabilească cadrul normativ de bază privind efectuarea decontărilor aferente operațiunilor de plată pe teritoriul Republicii Moldova, modul și limitele de efectuare a decontărilor, controlul respectării noilor prevederi, precum și sancțiunile aplicabile.

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Este obligat avocatul care își desfășoară activitatea sub forma de cabinet individual să prezinte darea de seamă forma IPC21, dacă nu are persoane angajate? Prin care darea de seamă se declară contribuibile de asigurări sociale achitate pentru asigurarea personală în acest caz prin darea de seamă IPC21 sau CAS-18AN?   Potrivit art. 5 pct. 362) CF, activitate profesională în sectorul justiției constituie o activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Conform pct. 22 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune), persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale depun cererea de atribuire a codului fiscal (anexa nr.2 la Instrucţiune), în termen de trei zile lucrătoare de la data apariţiei obligaţiei fiscale sau a obiectului impozabil, la subdiviziunea SFS în a cărei rază a apărut obiectul impozabil/obligaţia fiscală sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea on line a contribuabililor” la care se va anexa:

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență

Care sunt aspectele juridice de care urmează să țină cont angajatorul în cazul decesului unui salariat al întreprinderii?  Sunt sau nu impozabile plățile restante achitate moștenitorilor salariatului?   Conform art. 82 lit. a) din Codul muncii (CM), circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor și atrag încetarea contractul individual de muncă sunt decesul salariatului, declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărâre a instanţei de judecată.

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Scopul proiectul modificărilor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) elaborat de către Ministerul Finanțelor este concretizarea unor aspecte în partea ce ține de aplicarea justă a normelor și crearea condițiilor echitabile tuturor potențialilor beneficiari de subvenționare. Documentul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Astfel, modificările propuse la Regulament vizează lărgirea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă angajații pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse și alte categorii plasate în câmpul muncii.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a determinat lista actelor ce urmează a fi prezentată de liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiţiei pentru a fi asigurată evidenţa acestei categorii de plătitori la bugetul asigurărilor sociale de stat1, operand modificări la Regulamentul privind evidenţa  plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr. 275-A/2015 (Regulament).   Noile prevederi au la bază modificările aprobate prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 în Legea nr. 489/199 privind sistemul public de asigurări sociale și țin de reglementarea evidenței și contribuțiilor categoriei de plătitori şi

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Contribuabilul persoană fizică îşi exercită drepturile procedurale personal, printr-un reprezentant sau în comun cu reprezentantul, iar contribuabilul persoană juridică – prin intermediul conducătorului sau al reprezentantului său. Potrivit Codului fiscal, împuternicirile reprezentantului altul decât cel legal trebuie să fie confirmate printr-o procură, sau printr-un document ce atestă funcţia ori împuternicirile pe care le deţine – în cazul conducătorului persoanei juridice.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la 28.12.2018 a emis Ordinul nr. 216 cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției (Indicații metodice). Conform pct. 1 din Indicațiile metodice, acestea sunt elaborate în baza Legii contabilității şi raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) şi a Codului fiscal (CF).

Biroul asociat de avocați este persoană juridică și este supus regimului transparenței fiscale. Plata impozitului pe venit se face, prin intermediul biroului asociat de avocați, de către fiecare avocat și avocat stagiar care activează în cadrul biroului asociat de avocați, pentru venitul propriu, prevede noua redacție a art.31 alin (2) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, care a intrat în vigoare la 14 iunie 2021. Modificările au fost aprobare prin Legea nr. 67/2021.   Amintim, conform art. 29 alin. (1) din, profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:

Fie că este stabilit de lege, act judecătoresc sau de contractul dintre părți, de respectarea termenului depinde realizarea dreptului sau executarea corespunzătoare a obligației. În continuare vom prezenta principiile generale și regulile prevăzute de lege care urmează a fi respectate la calcularea termenelor.

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.