Ocuparea incluzivă și productivă pentru tineri, sporirea protecției în muncă și un dialog social mai eficient sunt prioritățile noului Program de Țară pentru Muncă decentă, ce se propune a fi aplicat în perioada 2021-2024. Documentul a fost aprobat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.   Astfel, Programul prevede realizarea următoarelor acțiuni:   Adoptarea noii Strategii Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM), sensibilă la dimensiunea de gen și cu accent pe tineri; Performanța mai bună a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Un sistem operațional de anticipare a necesarului de calificări și o strategie de învățare pe tot parcursul vieții;

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2022, ce prevede politici de asistență şi suport pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de identificare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii. De asemenea, Programul stabilește procedura de monitorizare a contribuabililor cu aplicarea tratamentelor de conformare.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

Declararea electronică a mărfurilor la plasarea/scoaterea acestora în/din destinația vamală zonă liberă, Portul Internațional Liber „Giurgiulești” și Aeroportul Internațional Liber „Mărculești.

În trimestrul III al anului 2019, Produsul intern brut (PIB) a constituit 64323 mil. lei și a înregistrat, în termeni reali, o creștere cu 4,3% față de trimestrul III al anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB în perioada de referință au contribuit următoarele activități economice: • comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 23,9% • agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o pondere de 15,0%

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2 puncte procentuale – de la 10,5 la sută până la nivelul de 12,5 la sută anual, comunică Banca Națională a Moldovei. Decizia a fost aprobată prin vot unanim de Comitetul executiv al BNM, în cadrul ședinței din 15 martie 2022.     Totodată, se majorează ratele de dobândă:     a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 12,50 la sută până la nivelul de 14,50 la sută anual;     b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual.c) se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Ordinul nr.278-A al Casei Naționale de Asigurări Sociale din 24 decembrie 2020 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2019 se regăsește pe paginile Monitorului Oficial al RM din 8 ianuarie 2021. Indicatorii BASS care inițial au fost stabiliți la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii de lei, pe parcursul anului 2019 au fost modificați, veniturile fiind aprobate în sumă de 21869879,9 mii de lei, iar cheltuielile – în sumă de 21886893,8 mii de lei, cu un deficit de 17013,9 mii lei.   Conform Raportului, la situația de 1 ianuarie 2020 veniturile BASS au fost executate în sumă de 21748348,6 mii lei, cu 9,9% mai mult față de anul precedent și cu 0,6% mai puțin față de prevederile anuale precizate.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Valoarea ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenței în anul 2019 a fost de 797884 mii lei, fiind atât ca valoare, cât și ca pondere în raport cu anul 2018, în creștere, se spune în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2019, aprobat prin Decizia Consiliului Concurenței Nr. ASER-67 din 3 decembrie 2020. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 februarie curent.   Astfel, în anul 2019 valoarea ajutorului de stat raportată Consiliului a fost de 1 438 756 mii lei (sau 0,68% din PIB), fiind în creștere față de anii 2017- 2018. Dinamica a fost determinată de implementarea noilor măsuri de sprijin și majorarea cuantumului unor scheme de ajutor de stat raportate ca urmare a sporirii numărului beneficiarilor față de anii precedenți.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în comun cu Rețeaua Centrelor de Consultanță în Afaceri a dat startul campaniei de informare privind oportunitățile de suport în business oferite prin programele și proiectele din portofoliu ODIMM.   Scopul campaniei este de a prezenta informații ample publicului larg, inclusiv viitorilor antreprenori, despre întreaga gamă de servicii oferite de ODIMM: consultanță, instruire, mentorat și finanțare a afacerilor. Pentru perioada următoare, ODIMM si-a propus organizarea a 7 sesiuni de informare ce va cuprinde tot teritoriul țării.  

Sistemul electronic de achiziții publice MTender generează numeroase date publice deschise, al căror potențial nu este încă pe deplin utilizat în Republica Moldova. În acest context, Ministerul Finanțelor, cu suportul partenerilor, va implementa un instrument digital ce va oferi o analiză cuprinzătoare a achizițiilor publice în sistemul MTender, conceptul căruia a fost prezentat astăzi, 28 aprilie, în cadrul evenimentului „Noi abordări asupra monitorizării și auditului achizițiilor publice”.   Sistemul urmează a fi lansat în etapa de testare, devenind funcțional la sfârșitul anului curent și va permite utilizarea datelor deschise în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, oferind posibilitatea de dezvoltare a unor instrumente analitice complexe, ce vor ajuta la evaluarea riscurilor de corupție, precum și la identificarea utilizării ineficiente a surselor financiare.

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Din cauza restricțiilor impuse de criza pandemică, majoritatea companiilor din Republica Moldova și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare și, astfel, formarea brută de capital a avut o contribuție de -8,5% la evoluția PIB, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele nouă luni ale anului 2020 investițiile în active imobilizate a scăzut cu 4,4% și au constituit circa 15 mld. lei.  

În regiunile din Moldova în care nu sunt zone economice libere sau parcuri industriale, urmează a fi create platforme industriale multifuncționale (PIM) în scopul creșterii competitivității și productivității și a ocupării forței de muncă a sectorului industrial în zonele respective.   Guvernul a aprobat în ședința din 13 octombrie curent proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale.

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

Banca Națională a Moldovei a făcut publice datele preliminare privind datoria externă brută a Republicii Moldova. Conform regulatorului, aceasta a crescut față de începutul anului cu 5,0 la sută și a înregistrat $7785,38 mil. la 30 iunie 2020, ceea ce constituie 66,1% raportat la PIB, cu 4,1 p.p. mai mult față de situația din 31 decembrie 2019.   Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 27,6% din totalul datoriei externe, însumând $2146,98 mil. (+11,9 la sută de la începutul anului). Structura pe creditori a datoriei externe publice, conform situației la 30 iunie 2020, arată că principalul creditor al statului a rămas Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 33,7% din total, urmat de FMI cu 31,4% și BEI cu 14,4%.