În perioada 2 februarie – 31 martie curent, antreprenorii din Republica Moldova care au mărci comerciale înregistrate, pot depune dosarele de participare în cadrul concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”.   Concursurile organizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI)  în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Institutul de Standardizare, Centrul Național de Acreditare, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Confederația Națională a Sindicatelor au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment.

În anul curent,  Gala Businessului Moldovenesc, ceremonia de decernare a distincțiilor învingătorilor concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” s-au desfășurat, în premieră, în format online. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și implicarea Centrului Național Anticorupție. Prin intermediul evenimentului transmis live au fost nominalizați participanții și anunțate rezultatele concursurilor. 

Минэкономики проводит общественные консультации по проекту нового Технического регламента о средствах индивидуальной защиты (СИЗ), который соответствует европейскому регламенту СЕ 2016/425 и предусматривает переход на европейскую маркировку соответствия. Регламент охватывает три категории СИЗ - оборудование, разработанное и изготовленное для ношения или использования человеком в целях защиты от рисков для здоровья и безопасности, а также взаимозаменяемые компоненты СИЗ и соединительные системы СИЗ, не предназначенные для постоянного крепления.  

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

Banca Naţională a Moldovei comunică că, drept rezultat al conlucrării al BNM cu Banca Comercială Română și Banca Transilvania, leul moldovenesc va fi acceptat pentru operațiuni de schimb valutar și tranzacții bancare în România. La solicitarea BNM, cele două mai mari bănci licențiate din România, cu o cotă cumulativă de circa o treime din piața bancară românească, vor lansa serviciul de schimb valutar lei moldovenești (MDL) contra lei românești (RON) de către persoanele fizice pe teritoriul României, precum și serviciul de transferuri bancare în lei moldovenești de către una dintre acestea.

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim modul de contabilizare a mijloacelor fixe, deoarece ponderea imobilizărilor în bilanțul entității este semnificativă și este necesar să contabilizăm corect costul de intrare, costurile de întreținere, modernizare.

La ediția din anul curent a concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” au fost înregistrate 150 de întreprinderi, 126 dintre acestea fiind premiate în cadrul evenimentului „Gala Businessului Moldovenesc” organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Scopul evidenței contabile în sistemul bugetar al cheltuielilor pentru deplasări în interes de serviciu constă în obținerea justificării tuturor resurselor financiare cheltuite în scop de deplasare și corectitudinea contabilizării acestor cheltuieli. În continuare ne vom axa pe aspectele ce țin

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Urmează a fi limitat adaosul comercial la mărfurile social importante, atât de import, cât și la cele produse pe teritoriul RM? În acest sens, ținând cont de numărul de unități comerciale, în cadrul lanțului valoric urmează a se limita adaosul comercial?   Potrivit pct. 3 din Hotărârea  Guvernului nr. 774/2016, preţul de achiziţie reprezintă preţul producătorului/distribuitorului de peste hotare, diminuat cu suma rabatului comercial acordat indicat în documentele primare, cu luarea în calcul a drepturilor de import achitate (cu excepţia TVA, care se va trece în cont),

Banca Națională a Moldovei înregistrează pierderi pentru al doilea an consecutiv. La 31 decembrie 2017 BNM a înregistrat о pierdere totală în valoare de 95,3 mil. lei. Oricum, suma este mai mică decât în anul 2016, când pierderile Băncii Naţionale au depăsit 262 mil. lei. Pierderile a fost determinate de evoluţii cu impact semnificativ, se spune în raportul anual al băncii pentru anul 2017, printre care sunt enumerate:

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

În contextul dezvoltări relațiilor între state apare necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internațională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele, inclusiv RM, sunt motivate și cointeresate pentru încheierea convenţiilor/ acordurilor în scopul evitării dublei impuneri și prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate.

Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a tarifelor și prețurilor reglementate la gazele naturale, aprobată prin Hotărârea ANRE nr. 678/2014, a expirat, fiind prelungit termenul de aplicare a acesteia până la aprobarea unei noi metodologii. În acest context, Agenția a elaborat proiectul noii metodologii ce reglementează modul de calcul, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate pentru furnizorii de serviciu public. Analiza impactului de reglementare a proiectului a fost inclusă pe agenda Grupului de lucru  al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Documentul prevede reglementarea următoarelor prețuri: prețul gazelor naturale furnizate la punctele de intrare în rețelele de transport al gazelor naturale; prețul gazelor naturale furnizate la punctele de ieșire din rețelele de transport al gazelor naturale;