Ministerul Finanţelor a convocat clubul de presă pentru prezentarea proiectului de lege cu privire la modificarea şi completarea actelor legislative, ce ţin de obiectivele politicii fiscale și vamale, de administrare fiscală și vamală pentru anul 2018 și, evident, de Conceptul de rescriere a Codului fiscal și Codului vamal. „Acestea sunt bazate pe prevederile Programului de activitate a Guvernului, Strategiei Naţionale „Moldova 2020”, Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, altor programe şi strategii naţionale”, a constatat, la deschiderea evenimentului, vice-ministrul finanţelor Veronica Vragaleva.

Intensificarea eforturilor Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în vederea modificării prevederilor legislaţiei ce ţine de contabilitate, auditul situaţiilor financiare și fiscalitate, în conformitate cu Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, trezeşte incertitudine în mediul de afaceri şi, în special, al contabililor.

Potrivit Hotărârii cu privire la aprobarea cadrului bugetar pe termen mediu (2018-2020) (CBTM), susținută de cabinetul de miniștri, începând cu anul 2018, prin aplicarea clauzei de derogare la determinarea deficitului bugetului public național, Guvernul va putea finanța proiecte de investiții capitale peste limita deficitului de 2,5% din PIB. Acest lucru va fi posibil cu condiția ca proiectele să fie finanțate de instituții financiare internaționale și agenții de dezvoltare, cu surse reale de finanțare și capacități de implementare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în semestrul I al anului curent mărimea minimului de existenţă lunar a constituit în medie pentru o persoană 1895,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2017 cu 1,6%. Cea mai mare valoare a minimului de existenţă este înregistrată pentru populaţia din municipiile Chişinău şi Bălţi, unde aceasta atinge nivelul de 2061,7 lei sau cu 10,2% mai mult comparativ cu alte oraşe şi cu 12,7% mai mult comparativ cu mediul rural.

Rescrierea Codului fiscal este o prioritate în acest an pentru Ministerul Finanțelor, a menționat secretarul de stat al Ministerului, Veronica Vragaleva, în cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de imapct”, care s-a desfăşurat ieri, 28 martie 2018. Veronica Vragaleva a informat că nu este vorba despre elaborarea și aprobarea unui Cod fiscal nou, ci mai degrabă despre rescrierea a tot ceea ce avem. Astfel, conform reprezentantului Ministerului Finanţelor, mecanismele lucrative care sunt foarte bune și nu contravin practicilor internaționale din domeniu vor fi păstrate, reactualizate și adaptate.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

Introducere Începând cu anul 2017, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a devenit o singură entitate juridică de drept public, urmare a reformei inițiate în anul 2016. Modernizarea realizată a avut ca scop principal îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, precum şi ridicarea nivelului de conformare benevolă la onorarea obligațiilor fiscale față de buget, care, de altfel, reprezintă una din atribuțiile de bază ale SFS în domeniul administrării fiscale, statuată la art. 133 alin. (2), pct. 9) din Codului fiscal (CF).

Tarifele pentru serviciile nemedicale vor fi stabilite de instituția medico-sanitară privată prestatoare și nu vor depăși tarifele pentru serviciile nemedicale prestate pacienților în afara sistemului asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Aceste tarife vor fi prevăzute într-un contract-cadru de prestare a serviciilor nemedicale. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la serviciile nemedicale prestate de către instituțiile medico-sanitare private pacienților în cadrul sistemului asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul III al anului 2017, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5809,1 lei și a înregistrat o creștere de 11,1% față de trimestrul III al anului 2016.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Minimul de existenţă în semestrul I al anului curent pentru locuitorii municipiilor Chișinău şi Bălți a fost de 2015,6 lei sau cu 9,7% mai mult decât în orașe mici (1836,7 lei) și cu 11,4% mai mare decât în sate (1809,9 lei), iar minimul de existență per persoană a fost de 1866,3 lei, în creștere cu 2,9% față de perioada similară din 2016.

Printr-un Ordin al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a fost aprobat Chestionarul de evaluare a stării sanitare a localităților din RM în scopul asigurării unei mai bune evidențieri a factorilor de risc din mediul de viață al populației, fapt prevăzut în Legea din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice şi în temeiul art.11 alin (1) lit. k) din Legea din 4 mai 2012 privind administrația publică centrală de specialitate.

Presupunem că un pacient al unei instituții medicale dorește să beneficieze, pe lângă servicile medicale incluse în Programul unic de asigurări, de alte servicii adiționale, cum ar fi – televizor, sport, supravegherea copiilor etc. Cum ar urma să fie achitate aceste servicii?

Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni de monitorizare și control a zonelor de agrement de pe întreg teritoriul țării. Scopul acțiunilor de specialitate este asigurarea unei administrări eficiente a contribuabililor, stabilirii și preântâmpinării cazurilor de încălcare a prevederilor legislației în vigoare și conformarea agenților economici care prestează diverse servicii de agrement.

Agențiile de turism și turoperatorii au acordat servicii turistice la 234,2 mii de turiști și excursioniști în 2016, cu 3,4% mai puțin decât în anul 2015.

Conceptul Planului Național de facilitare a Comerțului a fost prezentat pe 16 iunie, în cadrul primei ședințe a Comitetului Național de Facilitare a Comerțului, care a fost constituit pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-Ministrul Republicii Moldova.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în ianuarie-iunie 2016 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 86,9 mii de turişti şi excursionişti, cu 9,0% mai puţin decît în perioada corespunzătoare din anul 2015.

Comitetul de supraveghere a programului de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 a aprobat 34 cereri de finanțare nerambursabilă, înaintate de companiile create de migranți sau rudele acestora, în sumă totală de 6,8 mil. lei.