Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

Astăzi, 1 februarie 2019, Banca Națională a Moldovei a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea cu privire la cerințele privind depunerea, recepționarea, evidența și păstrarea cererilor cu privire la declararea voluntară a mijloacelor bănești și privind aplicarea prevederilor legislației din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Documentul a fost elaborat pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, care prevede că, în procedura declarării voluntare, subiectul declarării mijloacelor bănești urmează să întreprindă un șir de acțiuni1, inclusiv prin intermediul băncilor, iar documentul publicat de regulator stabilește măsurile de precauție

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Proiectul cu privire la tichetele de masă a fost votat în lectură finală. Reamintim că valoarea nominală a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare va constitui 45 de lei, suma fiind deductibilă pentru angajatorii care le vor oferi.

Agenții economici care prestează servicii de transport rutier în cont propriu, vor notifica Agenția Națională Transport Auto (ANTA) despre acest fapt. În Monitorul Oficial de astăzi, 22 martie 2019, Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 45 din 14 februarie 2019 cu privire la aprobarea modelului de notificare de efectuare a transportului rutier în cont propriu. Acesta reprezintă operaţiunile de transport rutier care se efectuează fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii. Transportul rutier poate fi numit în cont propriu dacă întrunește unele condiții, printre care:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) amintește persoanelor interesate de profesia de declarant vamal că acestea se pot înscrie, până la 13 mai, la cursul de instruire primară a declarantului vamal cu o durată de cinci săptămâni, organizat de CTIF în perioada 13 mai – 14 iunie 2019. După susținerea testelor, audienții vor primi certificate de absolvire, document necesar pentru angajare în companiile de brokeri vamali sau în calitate de declaranți vamali în nume propriu. Declarantul vamal activează în numele persoanei juridice care deține licență pentru activitatea de broker vamal și efectuează, în baza contractelor de prestări servicii, prin reprezentarea directă în vamă, operațiuni privind declararea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport de către agenții economici la posturile vamale din Republica Moldova.

Entitatea F SRL este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioada anului 2018. În rezultatul controlului se constată că entitatea a diminuat impozitul pe venit pentru anul 2018 ca urmare a majorării neîntemeiate a cheltuielilor. Pentru a reduce impactul eventualelor sancţiuni, entitatea a prezentat echipei de control o cerere prin care menţionează că, în anul 2018, și-a majorat numărul mediu al salariaților cu 10 persoane comparativ cu numărul mediu al salariaților din anul precedent, însă nu a calculat facilitatea la acest aspect în Declarația privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și astfel solicită inspectorilor să ţină cont de acest fapt la efectuarea calculelor privind diminuarea impozitului pe venit pentru anul 2018. Vor lua în consideraţie funcţionarii fiscali cererea entităţii?

După cum este stabilit, la completarea a Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) este necesar de bifat tipul dării de seamă la prezentarea acesteia. Indiferent de modul de prezentare (pe suport de hârtie sau prin intermediul sistemului de raportare electronică), este necesară indicarea tipului acesteia – primară sau de corectare. În continuare propunem unele explicaţii aferente modului de completare a Formei IPC 18 în funcție de tipul dării de seamă bifat, în special a tipului „După control fiscal.”

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenții economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulțirea salariului mediu lunar pe țară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creșterea numărului mediu al salariaților în anul fiscal de gestiune fată de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil.

Pe parcursul anului 2019, o persoană fizică a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești în folosul altei persoane fizice mărimea căreia depășește venitul impozabil obținut în perioada de declarare. Ce obligații fiscale apar în cazul dat?Care este corectitudinea reflectării acesteia în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit?

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Potrivit art. 18 al. (4) al Legii nr. 289 din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare — Legea 289/2004) în redacţia actuală este stipulat că, în cazul în care mama sau tata (beneficiar de indemnizaţie) îşi reia activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial, indemnizaţia nu se suspendă.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că, de la începutul anului curent, prin intermediul serviciului „e-Cerere Indemnizaţii Familiilor cu Copii" au fost depuse circa 2500 de cereri. Serviciul a fost lansat pe www.cnas.md şi www.servicii.gov.md de la finele anului 2016, de atunci fiind depuse 15 257 de cereri pentru acordarea indemnizaţiilor indicate. Serviciul „e-Cerere Indemnizaţii Familiilor cu Copii" acordă posibilitatea de a solicita în regim on-line, 24 din 24 de ore, diferite prestaţii pentru familiile cu copii:

În conformitate cu prevederile pct.28 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova

Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În Monitorul Oficial este publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018. Indicatorii generali ai bugetului de stat pe anul 2018 au fost executați sub nivelul precizat, acesta fiind aprobat inițial la venituri în sumă de 36 618,5 mil. lei și la cheltuieli – de 41 332,4 mil. lei, cu o depășire a cheltuielilor asupra veniturilor de 4 713,9 mil. lei.

Contribuabilul, pe parcursul anului 2018, a beneficiat doar de scutirea sa personală, dar, după ce a finalizat anul calendaristic, a constatat că ar fi putut să beneficieze și de scutirea persoanei cu care se află în relații de căsătorie –soția care nu a utilizat scutirea sa personală, dat fiind faptul că nu a obținut nici un venit pe parcursul anului. Are oare dreptul contribuabilul prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit să beneficieze și de scutirea soției? Cum urmează persoana să solicite restituirea supraplății a impozitului pe venit achitat?

În conformitate cu prevederile art.901 alin. (34) din Codul fiscal (CF), subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) (în continuare – Locațiune) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea contractului. Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) indiferent de locul de domiciliu (reședință) al contribuabilului (locator/arendator) sau locul amplasării bunului imobil transmis în Locațiune.