În practica autohtonă, modul de contabilizare a operațiunilor de leasing și de prezentare a informațiilor aferente în situațiile financiare ale locatarilor și locatorilor sunt reglementate de Standardul Național de Contabilitate ,,Contracte de leasing” (în continuare - SNC „CL”) și Standardul Internațional de Raportare Financiară 16 ,,Contracte de leasing” (în continuare - IFRS 16).

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

La finele anului 2019, prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări la Capitolul 71 din Codul fiscal, fiind  modificat obiectul impozabil aferentă regimului fiscal  pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO).   Astfel, a fost extinsă sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea noțiunii bazei impozabile: venitul operațional a fost substituit cu venitul determinat conform contabilității financiare.

Persoana fizică cetățean, în baza unui contract de împrumut, a acordat un împrumut în valută străină pe termen de 2 ani unei persoane juridice în valoare de 10 000 EUR.

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice-cetățeni, care poate fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2023, presupune impozitarea cu 12% a venitului anual impozabil ce nu depășește plafonul de 1 mil. lei și, respectiv, cu 18% în cazul venitului anual ce depășește 1 mil. lei. Totodată, persoanelor fizice rezidente care obțin un venit impozabil anual mai mic de 360 mii lei, li se va păstra dreptul de utilizare a scutirii personale, cuantumul căreia pentru anul viitor rămâne la nivelul anului 2022 (vezi prevederile art.33 din Codul fiscal).

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; 

Poate agentul economic să emită factura fiscală cu suma penalităților calculate la încălcarea condițiilor contractuale? Ce trebuie să întreprindă agentul economic în cazul în care au fost emise astfel de facturi? Urmează a fi sancționat agentul economic în cazul emiterii unei astfel de facturi?

Până în anul 2030 este preconizată o creștere accelerată a investițiilor publice cu  67%  în scenariul de bază, iar în scenariul alternativ, în termeni reali, creșterea acestora ar putea fi de 3,7 ori. De asemenea, cu efortul sectorului public și privat,  autoritățile planifică intensificarea creșterii economice pe termen scurt, dar și în majorarea substanțială, de aproape 2 ori, a stocului de capital productiv.   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Strategiei pentru o economie incluzivă, durabilă și digitală până în anul 2030  a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Formularul „Informației privind rulajul mijloacelor bănești, soldul pe conturile bancare și sau pe conturile de plată, tranzacțiile și operațiunile efectuate” (anexa nt.3 la Ordinul IFPC nr.982/2012) va fi modificat prin completarea tabelului cu o coloană nouă – „Codul fiscal al beneficiarului/plătitorului”,

Din 1 ianuarie 2023, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (PAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual (anexa nr. 2 la Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală), care pe parcursul anului se includ în categoriile de plătitori ai PAM

Construcţia şi montarea parcurilor eoliene şi a parcurilor fotovoltaice generează mai multe întrebări privind aplicarea TVA aferent acestor lucrări, una dintre incertitudini fiind căror contribuabili li se aplică prevederile art.103 alin.(1) pct.30) din Codul fiscal, care stabilește că , sunt scutite de TVA fără drept de deducere lucrările de construcție și montaj al parcurilor eoliene și al parcurilor fotovoltaice,

Organele de control au obligația de a acorda suport consultativ persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legislației, stabilește Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 ce prevede modificarea unor acte normative, numită și legea prevenției. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 mai curent și are ca scop protejarea micului business de anumite impedimente în desfășurarea activității.   Astfel, Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător a fost completată cu un articol ce va reglementa prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului.

Începând cu 1 ianuarie 2025, Codul fiscal (CF) prevede modalitatea simplificată de efectuare a controlului fiscal la persoanele fizice cetățeni în corespundere cu prevederile art. 2158/1. Norma dată a fost introdusă în CF prin Legea nr. 214/2024

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

În conformitate cu definiția sintagmei „demurrage”, aceasta reprezintă o taxă percepută de linia maritimă pentru neîncărcarea/încărcarea navei până la o dată specificată în contract. Noțiunea este aplicată și în cazul transportului cu containere, având semnificația de utilizare în exces (cu depășirea termenului prevăzut de contract) a unui container închiriat, plata acestuia fiind inclusă în calculul chiriei containerului respectiv. În funcție de situația aplicării taxei demurrage, regimul TVA este diferit, iar în continuare vom preciza diferența.

Vor fi atribuite la deduceri cheltuielile de deplasare în cazul în care nu au fost întocmite documentele stabilite de legislație? Conform art.24 alin.(3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare

În cazul în care achitarea pentru datoria creată nu are loc în aceeaşi perioadă a anului fiscal în care a avut loc tranzacţia, aceasta este reevaluată de către contribuabil la cursul oficial al leului moldovenesc în ultima zi a anului fiscal pentru care se prezintă declaraţia fiscală, iar diferenţa de curs valutar apărută este considerată drept venit sau pierdere a aceluiaşi an fiscal.

Moștenitorul dobândește drepturile patrimoniale și obligațiile defunctului, cu excepția celor care, prin natura lor, sunt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta.