Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Pentru o buna funcționare și realizare a sarcinilor trasate în fața unei autorități locale aceasta are nevoie de surse financiare.

Conform art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Conceptul Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) este propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Sistemul va fi integrat cu serviciile guvernamentale comune, precum MPay, MSign, MPass, MConnect şi și va fi plasat pe Nourul Guvernamental (MCloud). În prezent procesul de eliberare a actelor permisive este foarte diferit în funcție de autoritatea publică emitentă, procedurile nu sunt standardizate pentru toate instituțiile de stat și nu există mecanisme pentru a asigura transparența întregului proces, de aceea a fost necesară elaborarea acestui sistem.

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

Primele luni ale anului 2018 sunt marcate de o dinamică pozitivă în dezvoltarea tehnologiilor informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat. Multiplele proiecte inițiate în anul precedent au fost continuate, realizate și implementate cu succes încă de la începutul primului trimestru. În acest sens, Î.S. „Fiscservinform” în calitate de administratorul tehnico-tehnologic al sistemului informațional fiscal, a implementat „Ghișeul unic de raportare electronică” (www.raportare.gov.md). Grație acestei platforme, contribuabilii au posibilitatea de a raporta electronic și centralizat către mai multe instituții publice din Republica Moldova.

Va avea oare persoana fizică obligația prezentării Declarației cu privire la impozitul pe venit în cazul în care obține venitul impozabil din salariu de la un singur loc de muncă și pe parcursul perioadei fiscale a înstrăinat un activ de capital (proprietate privată) la prețul de achiziționare sau la un preț mai mic decât prețul de achiziție a acestuia? Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atât sub formă de salariu, cât și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru perioada fiscală respectivă.

Importanța sistemului de impozitare este determinată, în esență, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin social, economic, educațional etc. Astfel, este de neimaginat existența unei societății fără ordine publică, justiție, protecție socială și medicală, educație etc., iar singurul instrument de realizare a acestora fiind sistemul de impozitare.

Veniturile bugetului public național se vor majora cu 963, 9 mil. lei, iar cheltuielile – cu 1 312, 5 mil. lei. Guvernul a susținut în cadrul ședinței de săptămâna trecură proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile bugetului de stat vor spori cu 303,5 mil. lei. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, se estimează că veniturile bugetului de stat vor avea o creștere datorită accelerării ritmului de creștere până la 3,8% față de prognoza inițială de 3% și majorarea ritmului de creștere a comerțului exterior – la export până la 15 % și la import până la 17,4%, precum și creșterea salariului mediu cu 7,8% față de 7,2% cât a fost prognozat inițial.

În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (1) din Codul fiscal, în componenţa impozitului unic sunt incluse următoarele impozite, taxe şi contribuții:

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

În cazul în care pentru efectuarea transporturilor cu depășiri ale masei totale, maselor pe axe sau dimensiunilor maxime admise, ce implică consolidarea lucrărilor de artă, de modificare a rețelelor inginerești, precum și orice alte lucrări, responsabilitatea efectuării acestora și suportarea cheltuielilor revin titularului autorizației speciale de transport.

Potrivit Codului fiscal, taxa locală este plata obligatorie efectuată la bugetul unităţii administrativ-teritoriale şi se stabileşte de APL la adoptarea bugetului autorităţii teritoriale.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au introdus, în premieră, taxa pe valoarea adăugată, aceasta fiind aplicată din data de 1 ianuarie 2018. Taxa are un nivel de 5% și se aplică majorității bunurilor și serviciilor. Acesta este răspunsul guvernelor la reducerea prețurilor la petrol. Taxa nu este aplicată doar serviciilor de tratament medical, servicii financiare și transportul public.

În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2017, votat în prima lectură în Parlament, conține câteva modificări la capitolul taxe locale. Astfel, proiectul de lege prevede competențe suplimentare pentru serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale.

Statul nu va aplica în acest an taxe vamale la produsele lactate, carnea şi cimentul importat din Ucraina.

La data de 26 iulie 2018 a fost aprobată Legea nr.178 (MO al RM nr. 309-320, 2018, în vigoare din 1 octombrie 2018) (Lege), care prevede un șir de modificări la Codul fiscal (CF), în partea ce ține de unele aspecte cu privire la efectuarea controlului și aplicarea sancțiunilor, amenzilor și penalităților.

În conformitate cu prevederile art. 372 alin. (2) din Codul fiscal, în componența impozitului unic nu se includ următoarele impozite, taxe şi contribuţii:

Capitolul I Modul de întocmire a bilanțului Bilanțul reprezintă situația financiară care reflectă poziția patrimonială și financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ). El cuprinde informațiile aferente soldurilor existente la data raportării privind activele și pasivele, divizate în elemente de capital propriu și datorii.