Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În cazul în care, în luna iulie, soția pleacă în concediu de maternitate, poate soțul beneficia de scutirea soției pentru lunile rămase a perioadei fiscale (august – decembrie)?

 Potrivit art. 87 alin.(1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art.83 din Cod este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai tîrziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei.      Conform prevederilor art. 83 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, în cazul persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă nu mai tîrziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Ținând cont de faptul că se apropie termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12), în ediția din februarie a revistei „Monitorul fiscal FISC.md” - nr.2(93) în articolul „VEN12: completăm Declarația, ținând cont de modificările

O persoană de vârstă pensionară, care primește pensia din altă țară, poate beneficia de scutirea de la plata impozitului pe bunurile imobiliare/impozitul funciar prevăzută de articolul 283, alineatele (1) litera h) și (2) din Codul Fiscal?

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire.                    Actul de constituire poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decît cea indicată la alin.(l), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.         

Cine este în drept să solicite depunerea declarației cu privire la impozitul pe venit peste termenul prevăzut de legislație? În ce condiții poate fi acceptată cererea respectivă?                 Prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit este reglementată de art.83 din Codul fiscal1, pentru depunerea de către persoanele fizice a Declarației CET18 fiind stabilit termenul limită 30 aprilie al fiecărui an pentru veniturile obținute și care urmează a fi declarate pentru perioada fiscală precedentă.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

În conformitate cu art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (SIMM) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii. Reieşind din cele menţionate, înstrăinarea bunurilor reprezintă obiect al impunerii cu impozitul pe venit conform regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Persoanele fizice, care practică activitatea în baza patentei de întreprinzător, urmează sau nu să includă venitul obținut din activitate în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)? Sunt în drept deținătorii de patentă să desemneze un cuantum de 2% din suma impozitului pe venit aferent veniturilor obținute din desfășurarea activității?

Se vor aplica prevederile Acordului de evitare a dublei impuneri încheiat cu un alt Stat contractant în cazul în care contribuabilului din RM i se prezintă certificatul de rezidență în formă electronică?

Impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare și este reglementat de titlul VI al Codului fiscal.

Pe parcursul anului 2023, la BPN au fost acumulate venituri administrate de SFS în sumă de 63,99 mld. lei, mai mult cu 8,98 mld. lei sau cu 16,3% față de anul 2022, conform Raportului de activitate al Serviciului Fiscal de Stat publicat de autoritate pe pagina web.

Politica agricolă reprezintă un domeniu de importanță strategică pentru economia națională, având un impact direct asupra securității alimentare și dezvoltării rurale. În contextul integrării europene și al globalizării, se impune adaptarea cadrului legislativ național pentru a răspunde noilor provocări și oportunități. În acest sens,

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

Vineri, 22 decembrie curent, odată cu publicarea în Monitorul oficial, a intrat în vigoare Ordinul ministrului finanțelor nr. 117 din 12 decembrie 2023 cu privire la modificarea și completarea OMF nr.50/2017 privind aprobarea unor formulare-tip ce atestă rezidența şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenții RM. Aplicarea noilor reglementări va facilita obținerea Certificatului de rezidență și a Certificatelor privind atestarea veniturilor de către contribuabili.

Persoana fizică R. A. este cetățean atât al Republicii Moldova, cât și al României, și desfășoară activitate pe teritoriul RM în baza contractului de muncă încheiat cu rezidentul României. În ce țară urmează a fi supus impozitării venitul obținut de către acesta dacă se cunoaște că: persoana deține cetățenia ambelor state, se află în Republica Moldova 180 de zile și dispune de domiciliu permanent în RM? Care sunt criteriile de determinare a rezidenței și centrul intereselor vitale a cetățeanului R. A.?

Interviu cu Patrik Berglund, expert din cadrul Agenției Fiscale Suedeze, referitor la rezultatele scontate ale proiectului de cooperare dintre Agenția Fiscală Suedeză și Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova.   - Domnule Berglund, acum trei ani ați devenit reprezentat al Agenției Fiscale Suedeze în cadrul Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, contribuind la implementarea proiectului de cooperare dintre autoritățile fiscale ale țărilor noastre. Impactul general urmărit de Proiect a fost creșterea veniturilor fiscale, îmbunătățirea mediului și condițiilor de lucru, sporirea eficienței, echității, corectitudinii, integrității și profesionalismului în deservirea contribuabililor, personal bine instruit și informat. În opinia Dvs., a fost atins scopul și care au fost cele mai mari provocări în realizarea acestuia?