Ajutorul bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2022 ar putea constutui 1485 lei.  Ministerul Afacerilor Interne propune pentru consultări publice proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea cuantumului ajutorului bănesc pentru anul curent.   Menționăm că, potrivit Legii nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat și de protecție umanitară este stabilit anual de Guvern. Pentru anul 2021 acesta a constituit 1307 lei.

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 161/1985 privind serviciile de sănătate ocupațională se implementează în Republica Moldova din luna mai 2022 și prevede crearea și promovarea unei culturi naționale de prevenire în domeniul siguranței și sănătății ocupaționale. În acest sens, autoritățile sunt în proces de elaborare a conceptului serviciului de sănătate ocupațională – un instrument de supraveghere şi asigurare a sănătăţii salariaţilor la locul de muncă.

Pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost adoptate 72 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a celor ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora, fiind calculate suplimentar la buget plăți suplimentare în sumă totală de circa 3,37 mil. lei (impozit pe venit – 543,72 mii lei, contribuții de asigurări sociale – 1,048 mil. lei, prime de asigurare obligatorie de asistență medicale – 334,58 mii lei, penalități și amenzi aferente plăților salariale – 1,44 mil. lei), dintre acestea fiind achitate 2,35 mil. lei, se spune în Raportul Serviciului Fiscal de Stat al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, pentru primele trei luni ale anului 2021.  

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

(Începutul în nr. 5(53), 2019) Partea I În prezentul articol vom examina unele aspecte practice ale contabilităţii costurilor directe și repartizabile cu personalul, care, în principal, se referă la: • momentul recunoașterii costurilor directe și repartizabile privind retribuirea muncii;

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că, persoana asigurată care confirmă stagiul necesar de cotizare (total de 3 ani sau de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului) şi se află în concediul pentru îngrijirea copilului, poate solicita indemnizația lunară pentru creșterea copilului, la alegere, conform următoarelor opţiuni:   a) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puţin decât cuantumul indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului a persoanei asigurate (740 lei);  

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Potrivit prevederilor Сodului fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii, iar obligația – persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului (art.83 din CF). Neprezentarea declarației este calificată drept încălcare fiscală, pentru care contribuabilul este tras la răspundere, inclusiv persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – persoană fizică).   Totodată, în cazul în care PF este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el poartă răspundere (în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului) reprezentantul său legal

În ce constau modificările efectuate la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, referitor scopul SRL, care este creșterea valorii sale?

Numărul minim de locuri de muncă create de un investitor străin pentru a obține dreptul de ședere provizorie în țara noastră ar putea fi redus de la patru la un loc, iar investiția minimă necesară ar putea constitui 30 de salarii medii lunare, nu 60 de salarii, după cum prevede legislația în momentul de față.   Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a susținut proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, ce are ca scop îmbunătățirea climatului investițional în țara noastră și atragerea investițiilor străine directe, pentru a crea locuri de muncă și genera venituri suplimentare la buget.

Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la alin. (1) sau (2) al articolului menționat. Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul

În cadrul entității care prestează servicii de transport rutier de persoane în regim de taxi, un angajat a decis să plece în concediu pe toată durata lunii de gestiune, iar alt angajat pe parcursul lunii de gestiune a plecat în concediu medical. Cum urmează entitatea să-și onoreze obligațiile fiscale, luând în considerare faptul că prezentarea dărilor de seamă se efectuează în mod premergător lunii de gestiune?

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă ce prevede completarea Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală cu prevederi conform cărora persoanele asigurate care, pe parcursul anului bugetar precedent, nu au beneficiat de servicii medicale incluse în Programul unic, să beneficieze de servicii și/sau bunuri destinate întremării sănătății și alte măsuri de prevenire și profilaxie a maladiilor. În aviz se menționează faptul că autorii nu au stabilit lista sau spectrul acestora, costul estimativ per serviciu, ceea ce nu permite stabilirea resurselor financiare necesare acoperirii acestor servicii și, prin urmare, creează premise de a reglementa o normă cu caracter incert.

Persoana fizică ”A” beneficiază de scutire pentru persoana întreținută – fiica în vârstă de 19 ani, care este studentă și se află la întreținerea părinților. Pe perioada a trei luni pe parcursul anului, fiica s-a angajat prin contract de muncă și a obținut pe parcursul acestora un salariu în sumă totală de 9 000 lei și intenționează să își utilizeze scutirea personală. Are dreptul părintele (contribuabilul ”A”) la scutirea pentru persoana întreținută (fiica) în cazul descris?