Conform art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr.1540/1998, privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei reglementate de prezentul articol sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislație, și care importă mărfuri indicate la alin.(2) ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării.

La încheierea şedinţei Consiliului Afacerilor Externe al UE, la o sesiune a căreia a participat şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a anunţat reluarea de către Uniunea Europeană a sprijinului bugetar pentru Republica Moldova. Oficialul a subliniat: „Mă bucur să anunț astăzi reluarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova. 14,54 mil. de euro sunt așteptate în zilele următoare. Deblocarea asistenței financiare este un semn clar al sprijinului din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova şi cetățenii săi, de apreciere a măsurilor deja întreprinse și de încurajare a reformelor”.

În cazul în care în cadrul proceselor penale și contravenționale, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor judecătorești, persoanei fizice sau juridice i-a fost cauzat un prejudiciu moral sau material, statul poate fi tras la răspundere patrimonială.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită directorii gimnaziilor și liceelor să participe la cursul de instruire la distanță cu tema: „Managementul financiar pentru directorii de școală” care va fi organizat, în premieră de către CTIF, în perioada 5 – 7 mai curent. Obiectivul de bază al instruirilor este formarea cunoștințelor teoretice și practice în domeniul managementului financiar al instituției de învățământ, inclusiv în ceea ce privește organizarea procesului de planificare bugetară în cadrul instituției și aplicarea modulului de planificare bugetară în cadrul Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice (SIGFP).

În semestrul I al anului curent, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat 57 cursuri de instruire cu teme actuale în domeniile finanțe publice, fiscal și vamal, la care au participat în total peste 1160 de specialiști care activează sau doresc să activeze în aceste domenii. Toate cursurile au fost organizate de către CTIF, în premieră, la distanță, cu utilizarea aplicației Zoom.   În aceeași perioadă, CTIF a actualizat și a pus în aplicare modulele de instruiri: „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, „Managementul financiar pentru directorii de școală” și „Utilizarea noii versiuni a sistemului informațional automatizat (SIA) „e-Factura”. Instruirile cu temele nominalizate au fost lansate în lunile aprilie, mai și, respectiv, în iunie curent.

La 1 septembrie 2020 va intra în vigoare Legea nr. 130 pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Amintim, aceasta a fost adoptată de Guvernul RM prin angajarea răspunderii față de Parlament.   Astfel, art.11 din Legea nr.270 care stabilește în momentul de față limitarea sporurilor ce formează partea variabilă a salariului lunar va fi abrogat1, iar art.17 (Sporuri cu caracter specific) va fi expus în următoarea redacție:   „Articolul 17. Sporuri cu caracter specific

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) îndeamnă conducătorii autorităților și instituțiilor bugetare care se confruntă cu probleme în ținerea contabilității să apeleze la ajutorul Direcției servicii contabile în instituțiile bugetare din cadrul Centrului. CTIF oferă serviciile respective în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 125 din 06.02.2018, prin care instituția a fost abilitată să acorde suport instituțional în domeniul contabilității în sectorul bugetar.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul RM a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent.   Datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM făcut public de Ministerul Economiei și infrastructurii arată că, la situația de la sfârșitul lunii februarie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 69,8 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 30,7 mld. lei și a crescut cu 29,3% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56% în total, a atins 39,1 mld. lei, majorându-se cu 33,2 la sută.

În primele 4 luni a anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 22,5 mld. lei, aceasta fiind în creștere cu 3,6 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Cheltuielile au constituit 24,7 mld. lei, cu 3,3 mld. lei mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,2 mld. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 7,8 mld. lei, comunică Ministerul Finanțelor. Veniturile bugetului de stat în primele 4 luni a anului 2021 au constituit 14,0 mld. lei. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, acestea s-au majorat cu 2,6 mld. lei. 

În anul 2021 activitatea investițională va rămâne afectată de consecințele pandemiei, înregistrând, totuși, valori pozitive la nivel de 2%, consideră autorii Notei cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024, elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform estimărilor, investițiile publice în infrastructură, inclusiv cele finanțate din sursele partenerilor de dezvoltare, vor continua, însă limitările bugetare nu vor permite majorarea acestora și se vor diminua în raport cu rezultatele anului trecut cu 6%.   Totodată, se așteaptă diminuarea investițiilor în reparația și construcția drumurilor, dar și a celor în sectorul energetic ca rezultat al încheierii unor proiecte investiționale importante,

Procesul elaborării standardelor ocupaționale va fi efectuat în câteva etape: elaborarea și verificarea profilului ocupațional, elaborarea standardului ocupațional, evaluarea și validarea și aprobarea acestuia. Autoritățile propun spre consultare proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaționale.   Standardele ocupaționale contribuie la formarea profesională a resurselor umane și se elaborează în raport cu cerințele pieței muncii, tendințele dezvoltării socio-economice a statului pe termen mediu și lung, experiența implementată în sectoarele/activitățile economiei naționale, tehnologiile, materiile prime și utilajele aplicate.

Sporirea gradului de alfabetizare financiară a populației, cu accent pe finanțe publice, prin realizarea unor acțiuni concrete, dedicate diferitelor categorii de cetățeni, elaborarea și implementarea Strategiei de educare financiară este scopul creării Grupului de lucru care s-a întrunit în prima ședință pe data de 19 ianuarie 2021 în cadrul Ministerului Finanțelor.   Agenda ședinței a cuprins două subiecte importante: acțiunile ce urmează a fi realizate în cadrul Global Money Week 2021 și calendarul de draftare a Strategiei de educare financiară.

Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în contextul pandemiei, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a influențat majorarea nivelului de îndatorare a țării, care se menține și în anul curent. Conform datelor din Raportul lunar al Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Moldovei, la sfârșitul lunii ianuarie 2021 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 68,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 43,5% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,7 mld. lei și a crescut cu 27,1% față de indicatorii înregistrați la 31 ianuarie 2020. Datoria de stat externă, având o pondere de 56,5% în total, s-a majorat cu 31,6% și a însumat 38,6 mld. lei.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 386 cu privire aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, conform căruia este planificată activitatea Guvernului și/sau cea a autorităților administrației publice centrale. Documentele de planificare pe termen lung, mediu și scurt sunt:   1) Strategia națională de dezvoltare; 2) Programul de activitate al Guvernului; 3) Planul național de dezvoltare; 4) Cadrul bugetar pe termen mediu; 5) Planul anual al Guvernului;  6) Planul anual al autorității publice.

Persoanele care lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, vor avea un spor la salariu, în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces, în mărime de până la 10 % din salariul de bază. Totodată, acest spor nu se va acorda angajaților din unitățile bugetare, dacă actele normative în domeniul salarizării în sectorul bugetar nu prevăd altfel. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea mai multor acte legislative, în scopul ajustării normelor în vigoare cu Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stabilește componentele salariului lunar în acest sector, fiind exclus sporul pentru păstrarea secretului de stat, prevăzut de sistemele anterioare.

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

În perioada de 27-31 august 2020  pentru angajaţii din sistemul bugetar au fost declarate zile de odihnă (Hotărârea de Guvern nr. 656  din 17 decembrie 2019). Este necesar ca angajatorul, la completarea tab. 3 din Darea de seamă IPC 18 în luna septembrie pentru luna august 2020, să evidenţieze perioada respectivă cu categoria persoanei asigurate 171 „zile de odihnă şi sărbătoare”  pentru toţi angajaţii entităţii care nu au activat în perioada respectivă?   Ținând cont de situaţia descrisă în întrebare, informăm că, pentru persoanele care au activat pe parcursul lunii integral şi au beneficiat de venit asigurat, cu excepţia zilelor libere şi de sărbătoare, perioada respectivă nu urmează a fi evidenţiată cu categoria 171.

În Instrucțiunea privind modul de înregistrare a obligațiunilor emise de autoritățile administraţiei publice locale aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 18/1/2018 vor fi operate modificări. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat proiectul ce are ca scop impulsionarea plasamentelor publice de obligațiuni emise de autoritățile  publice  locale și facilitarea accesului la respectivele instrumente de către investitori, precum și pentru aducerea în concordanță cu ultimele prevederi, în contextul creării Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.   Astfel, principale modificări ce se propun în proiect derivă din derularea programului  ce vizează promovarea obligațiunilor guvernamentale locale

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi proiectul legii ce se referă la măsurile de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional. Documentul conține modificări la Codul Fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.