Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

Fondul Național pentru Mediu (FNM) va fi destinat exclusiv pentru finanțarea proiectelor în domeniul protecției mediului, schimbărilor climatice și gestionării durabile a resurselor naturale. Mărimea mijloacelor financiare ale Fondului se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, în corespundere cu prevederile Legii nr. 181/2014 finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale.

În conformitate cu art. 40 alin. (6) din Codul fiscal (în continuare – CF), creşterea sau pierderea de capital provenită din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a locuinţei de bază nu este recunoscută în scopuri fiscale. Astfel, din partea contribuabililor parvin întrebări referitor la determinarea corectă a locuinței de bază, inclusiv cum se vor aplica modificările la acest capitol care au fost introduse prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr.214/2024).

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Siguranța raporturilor civile, pe lângă stabilirea exactă în prevederile contractuale a drepturilor și obligațiilor părților, presupune și includerea sancțiunilor pentru neexecutarea conformă a obligațiilor asumate prin contract. Legislația civilă consacră principiul executării conforme a obligației, și anume, că aceasta trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

La 1 ianuarie 2023, având în vedere noile prevederi aprobate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscal și vamală pentru anul current), au intrat în vigoare și modificările la art.189 alin.(2) din Codul fiscal, conform cărora Serviciul Fiscal de Stat recalculează obligaţiile fiscale calculate prin metode şi din surse indirecte după restabilirea evidenţei, în conformitate cu legislaţia, sau după prezentarea documentelor respective.

Un contract cu element de extraneitate presupune legătura acestuia cu două sau mai multe sisteme de drept, cum ar fi în cazul în care obiectul contractului se află în alt stat sau părțile au rezidența a diferitor state. Evident că, în practica actuală, încheierea contractelor cu

Cu ce dată sunt calculate obligațiile vamale în cazul importului mărfii: data traversării frontierei, data validării declarației vamale (stocării declarației) de către autoritatea vamală sau data indicată în invoce?

Finanțarea participativă (crowdfunding) reprezintă o practică de finanțare a proiectelor sau întreprinderilor prin colectarea de bani de la un număr mare de persoane („crowd” se traduce ca mulțime de oameni, iar „funding” – ca finanțare).

Sub pretextul că ofertanții trebuie să prezinte, la momentul depunerii ofertelor, garanții ale înțelegerii depline a modului de executare a viitoarelor lucrări, tot mai multe autorități contractante impun acestora anumite condiții, cerințe de ofertare, astfel că, în ultimul timp, tot mai des întâlnim în cadrul documentațiilor de atribuire cerința privind vizitarea obligatorie a amplasamentului lucrărilor ce fac obiectul viitorului contract.

În Monitorul Oficial nr.309-312 din 12 iunie 2025 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 300 din 5 iunie 2025 prin care s-a aprobat un nou formular al Declarației cu privire la impozitul pe venit prezentate de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale)

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

În conformitate cu art.369 din Codul fiscal nr.1163/1998 obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Prima ședință comună de lucru din acest an a Ministerului Finanțelor cu reprezentanții autorităților publice locale a fost desfășurată pe data de 6 martie. În cadrul ședinței au fost discutate aspecte ce țin de executarea bugetelor locale în anul 2019 și modul de încasare și evidență a plăților la buget, particularități privind raportarea pe anul 2018, aspecte ce țin de implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar etc. De asemenea, participanții au discutat și despre modificarea cadrului normativ în domeniul evidenței contabile în sistemul bugetar.

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Potrivit proiectului examinat și aprobat ieri, 8 iunie, în cadrul ședinței Executivului, prin care au fost aprobate modificări la unele hotărâri ale Guvernului, prevederea că Catalogul mijloacelor fixe, care, potrivit HG nr.941/2020, se aplică de către autoritățile/instituțiile bugetare (publice) pentru mijloacele fixe puse în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2022, a fost abrogată.   Totodată, Catalog sunt excluse și prevederile ce se refereau la faptul că, în cazul autorităților/instituțiilor bugetare (publice), recunoașterea mijloacelor fixe se efectuează în conformitate cu regulile contabile aplicate în sistemul bugetar (pct.3), precum și cele ce țineau de stabilirea de către autoritățile/ instituțiile bugetare (publice) a duratei de funcționare utilă în limitele intervalelor prevăzute

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30 iulie 2020, a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC 21), (în continuare – Instrucţiune). Pct. 3 din Instrucţiune prevede modul de prezentare a dărilor de seamă de tipurile „corectată” și „după control fiscal”. La aspectul ce ţine de prezentarea Dării de seamă după control fiscal este menţionat că, în cazul în care ca rezultat al controlului,

În cazul în care specialistul privind controlul extern al calității auditului este înregistrat în Registrul public al auditorilor conform art.6 și art.7 din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, activitatea acestuia în calitate de auditor se suspendă conform art.13 alin.(1) lit.b) al legii. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Hotărârii  Guvernului  nr.807/2018  pentru aprobarea Regulamentului de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului (CSPA).   Potrivit autorilor, intervențiile în actul normativ derivă din necesitatea modificării componenței comisiei de concurs din cadrul Consiliului, de ajustare a criteriilor