La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

Punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova și a Planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, precum și finanțarea programelor de educație și formare profesională sunt activitățile pentru realizarea cărora UE a reluat susţinerea bugetară pentru Republica Moldova, fiind transferată prima tranşă de asistenţă nerambursabilă în volum de 14,54 mil. euro. Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea UE, Johannes Hahn, a comunicat că această asistenţă este un semn clar de susținere a RM din partea UE, dar și demonstrează aprecierea acțiunilor întreprinse de autorități, este o încurajare adresată autorităților să continue consolidarea statului de drept, a democrației și să intensifice lupta împotriva corupției.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Ministerul Finanţelor comunică că, în temeiul prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 (cu modificările și completările ulterioare) și Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale (cu modificările și completările ulterioare), a elaborat Particularitățile privind elaborarea de către autoritățile administrației publice locale a proiectelor de buget pentru anul 2019 și a estimărilor pentru anii 2020-2021, care a fost remisă APL prin circulara nr.06/2-07 din 08 septembrie 2018.

Peste 100 de oficiali, analiști financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, parteneri de dezvoltare, experți independenți s-au reunit marți, 24 septembrie 2019, la Chișinău pentru a aborda perspectivele de dezvoltare a pieței financiare în Republica Moldova. Organizatorii conferinței „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, Banca Națională a Moldovei (BNM) și CFA Society Romania, și-au propus să facă un schimb de experiență între investitorii profesionali din Republica Moldova și cei de peste hotare, cu scopul de a sprijini dezvoltarea pieței financiare și de a implementa excelența profesională în sectorul financiar din Republica Moldova.

Bugetul de stat pentru anul 2018 se estimează, la partea de venituri, în sumă de 36, 6 mld. lei, înregistrând o creștere cu 8,4% față de anul curent, iar cheltuielile, în valoare de 41,3 mld. lei.

Rata inflației anuale, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a înregistrat valori de 2,8% în luna martie și 3,2% – în luna aprilie curent, îndreptându-se spre intervalul țintei inflației. Totodată, se preconizează că inflația de bază va spori în anul 2019 și va inversa trendul în anul 2020, constituind 5,1% în anul curent și 6,5% în anul viitor, iar ritmul de creștere a prețurilor reglementate va spori semnificativ, dar cu o revenire la nivelul de 0,9 – 1,3 % în a doua jumătate a anului 2020. Datele au fost făcute publice de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui briefing de presă, unde a fost prezentată evoluția ratei anuale a inflației, a situației macroeconomice și factorii principali care determină comportamentul acestora.

În 2017 finanțele publice au fost influențate de conjunctura macroeconomică favorabilă, dar și de sistarea unei părți din asistența externă — la această concluzie au ajuns cei de la Expert-Grup, în analiza creșterii economice din Moldova, prezentată în cadrul conferinței MEGA.

     Calcularea termenului de păstrare a dosarelor definitivate în lucrările de secretariat în anul 2020 începe de la 1 ianuarie 2021 deoarece calcularea termenului de păstrare a documentelor-tip se face începînd cu 1 ianuarie al anului ce urmează după anul definitivării documentelor în lucrările de secretariat. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare începînd cu data de 05.08.2016 cu privire la termenele de păstrare a documentelor legate de raporturile de muncă dintre salariat şi angajator. În note sînt prevăzute termene de păstrare a unor categorii de documente specifice, ţinîndu-se cont de conţinutul, autorul, timpul şi locul elaborării documentelor.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 05 decembrie 2017, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se diminuează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 0.5 puncte procentuale, de la 7.0% până la 6.5% anual.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 25 octombrie 2017, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se diminuează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 0.5 puncte procentuale, de la 7.5% până la 7.0% anual.

Pentru anul 2018 cuantumul salariului mediu lunar pe economie este aparobat în mărime de 6150 lei. Hotărârea a fost susținută de Guvern ieri, 11 ianuarie, în prima ședință din acest an.

Rectificarea anuală a bugetului este parte indispensabilă a ciclului bugetar și vine să ajusteze parametrii cheie a bugetului la conjunctura economică, dar și alți factori de politici. În anul 2017, bugetul public a fost afectat atât de factorii economici, cât și de cei politici.

În rezultatul actualizării prognozei preliminare a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2019-2021, stabiliți de Ministerul Economiei și Infrastructurii, se propune majorarea veniturilor și cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul curent cu 74 300, 0 mii lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare un proiect de lege ce prevede modificarea FAOAM pentru anul 2018. Astfel, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală și alte recompense vor constitui 3 888 000,0 mii lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 54 000,0 mii lei sau cu 1,4% comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2018.

Echipa de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Ben Kelmanson, vine în vizită la Chișinău. Experții se vor afla în Republica Moldova în perioada 15 – 27 martie 2018 şi vor purta discuții cu autoritățile moldoveneşti în contextul celei de a III evaluării a Programului susținut de FMI prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Misiunea va actualiza prognoza macroeconomică, va analiza evoluțiile economiei naţionale și progresele în implementarea Programului pe trei ani, susținut de FMI, care a fost aprobat la 7 noiembrie 2016.

Salariul mediu lunar pe economie în anul 2017 constituie 5697,1 lei, mai mare cu 613,1 lei față de anul 2016, când a constituit 5084 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat informația cu privire la mărimea salariului mediu lunar pe economie realizat în anul 2017 în Monitorul Oficial de vineri, 9 martie 2018, în conformitate cu prevederile Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaţilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu şi cele ale Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Noile prognoze macroeconomice publicate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) la sfârşitul săptămânii trecute indică creşteri însemnate pe linie, fie că este vorba despre PIB, consum, număr de salariaţi sau câştigul salarial.

Multe dintre actualele activități desfășurate în contabilitate ar putea fi asimilate de tehnologiile informaționale, însă contabilii vor rămâne mereu solicitați pe piața muncii. Afirmația a fost exprimată în cadrul lansării celei de-a VIII-a ediții a Conferinței științifice internaționale „Contabilitatea și educația contabilă în societatea digitală”, dedicată Zilei Profesionale a Contabilului, organizată în perioada 4-5 aprilie curent de Academia de Studii Economice în parteneriat cu KPMG Moldova, Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști (ACAP), Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, Odessa National Economic University și Полоцкий государственный университет din Belarus.

Acest lucru este prevăzut de amendamentele la legea bugetului de stat pentru acest an, aprobate de guvern prin asumarea răspunderii în fața parlamentului. Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a menționat că după operarea modificărilor, deficitul bugetului de stat va rămâne la nivelul de 4 mld. 182,8 mil. lei (3,15% din PIB).

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2018 se vor majora cu 26481,3 mii lei și vor constitui 19 338 999,4 mii lei. Datele sunt incluse în actul perfectat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care propune spre consultare publică proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018.