Termenul de activitate a Zonei Antreprenoriatului Liber „Tvardița” ar putea fi extins cu încă 20 de ani. Proiectul de lege ce prevede extinderea termenului de funcționare, precum și garantarea unor condiții clare de activitate a rezidenților ZAL, este inclus pe agenda Parlamentului.   Conform Legii nr.626/1995, ZAL ”Tvardița” a fost instituită pe un termen de 30 de ani, însă autorul proiectului propune ca acest termen să constituie 50 ani, fiind extins până în anul 2045.

Cea de-a III-a reuniune a Subcomitetului RM-UE pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II ”Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat la Bruxelles. Delegația din Republica Moldova a prezentat cele mai recente evoluții în domeniul politicilor industriale și antreprenoriale, al mineritului și materiilor prime, turismului, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și particularitățile politicii fiscale ale ţării.

După o diminuare de 5,5% înregistrată în anul 2020, sectorul industrial va reveni pe un trend crescător cu circa 2,4% în anul 2021 datorită îmbunătățirii cererii externe așteptate din regiune ca urmare a vaccinurilor aplicate împotriva virusului COVID-19, se pune în Nota Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la prognoza preliminară a principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2022-2024. Conform documentului, se va îmbunătăți situația în ramurile exportatoare, inclusiv în cadrul Zonelor Economice Libere, în care în anul curent se anticipează o creștere a activității industriale cu circa 10%.   De asemenea, sunt prognozate evoluții pozitive și în celelalte ramuri industriale. Astfel, în anii 2022-2024 se așteaptă evoluția stabil-pozitivă a sectorului industrial, încadrată între 3-4%.

Delegația Republicii Moldova a participat la cea de-a V-a reuniune a Comitetului de Asociere, în configurația Comerț, Republica Moldova – Uniunea Europeană și la ședința Subcomitetului pentru Indicații Geografice, care s-a desfășurat în perioada 18 — 19 octombrie, la Bruxelles. Iuliana Drăgălin, secretarul de stat al MEI și care a condus delegația moldovenească, a menționat că, în urma solicitării Republicii Moldova, reprezentanții UE au examinat solicitarea de majorare a contingentelor tarifare la export. În acest context, Comisia Europeană va continua negocierile pe marginea acestui subiect.

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Astăzi, 24 septembrie curent, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat un seminar on-line pentru producătorii agricoli aferent subvenționării dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020. La webinar au participat circa 100 de reprezentanți din domeniu. Directorul SFS, Ludmila Botnari, a menționat la începutul evenimentului deschiderea autorității pe care o conduce față de contribuabilii din domeniul agricol, subliniind că astfel de reuniuni sunt binevenite pentru ambele părți.

Cum pot fi integrate soluțiile inovative, inclusiv digitalizarea, în sectorul agricol, care sunt perspectivele acestui domeniu în țara noastră și ce practici am putea prelua de la specialiștii din regiune? Acestea și alte subiecte au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței AgTech, care a reunit cei mai buni experți din sectorul agricol și digital.   Evenimentul este organizat de Agrobusiness cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), în parteneriat cu proiectul Tekwill, și are ca scop încurajarea producătorilor agricoli să treacă la un alt nivel, utilizând echipamentele moderne.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), deja de 14 ani contribuie la inițierea și dezvoltarea afacerilor și ghidează antreprenorii în gestionarea corectă și profitabilă a businessul mic și mijlociu. Pe parcursul acestor ani ODIMM a susținut financiar 4500 de companii, valoarea totală a suportului constituind 665 mil. lei, ceea ce a generat venituri în economia națională de circa 2 mld. lei și crearea 11 mii locuri de muncă. Totodată, în această perioadă peste 150 mii de persoane au beneficiat de diferite servicii oferite de ODIMM.   Rezultatele obținute de ODIMM, dar și cele mai importante priorități în suportul sectorului ÎMM au fost prezentate astăzi, 17 mai, în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia marcării a 14 ani de activitate ai ODIMM.

Trei autorități publice locale din Republica Moldova – primăriile orașului Sângera, municipiului Ceadâr-Lunga și municipiului Chișinău vor beneficia de suport din partea  Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” în procesul de emitere, în premieră în țara noastră, a obligațiunilor municipale, în cadrul proiectului „Obligațiunile guvernamentale locale ca măsură de sporire a autonomiei locale”, implementat cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. Evenimentul  a fost prezentat astăzi, 29 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă.   Potrivit lui Adrian Lupușor, directorul executiv al „Expert-Grup”, scopul proiectului constă în susținerea autorităților publice locale în emiterea

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

În Republica Moldova urmează a fi implementată o soluție IT ce va automatiza și eficientiza procesele de monitorizare a riscurilor de spălare a banilor și a transparenței acționariatului băncilor supravegheate. Evenimentul de lansare a sistemului a avut loc astăzi, 20 aprilie 2021, fiind prezentate principalele funcționalități prevăzute pentru viitoarea soluție IT, dar și obiectivele urmărite prin implementarea acesteia.

Uniunea Europeană și părțile contractante din zona pan-euro-mediteraneeană (PEM) negociază deja de câțiva ani cu privire la modificarea regulilor de origine a mărfurilor în vigoare în zona PEM, prevăzute de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 111/2015.

Moldova IT Park face bilanțul a trei ani de activitate și trasează perspectivele de dezvoltare pentru următorii cinci ani în cadrul adunării generale, care a avut loc astăzi, 31 martie. În cadrul evenimentului au fost totalizate rezultatele activității Moldova IT Park în anul 2020 și prezentată Strategia Moldova IT Park pentru perioada 2021 – 2025.   „Moldova IT Park” constituie astăzi, indiscutabil, un model de succes, unic în plan internațional, care trebuie dezvoltat și promovat în continuare. Iar, evoluția cifrei de afaceri în industria IT în ultimii ani confirmă faptul că adoptarea Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informației și crearea Moldova IT park a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional, a menționat secretarul de stat al al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

Actualmente majoritatea entităților avicole gestionează informația primară privind existența și fluxul efectivelor de păsări și cea referitoare la costurile aferente în mod clasic, manual. Documentele primare se completează de către gestionari și/sau contabili şi sunt prelucrate cu ajutorul tehnicii de calcul.

Contabilitatea de gestiune asigură utilizatorii interni cu informație veridică, relevantă și oportună despre costurile, cheltuielile, veniturile, procesele de normare, planificare, control și analiză a activității economice atât a entității în ansamblu, cât și a unităților structurale ale acesteia. În acest aspect, totalitatea elementelor contabile se delimitează prin unitățile structurale (subdiviziuni) potrivit cărora sunt localizate costurile, cheltuielile și veniturile. Prin reunirea elementelor contabile menționate se obține localizarea costurilor.

Declarația de primire în spațiul locativ pentru înregistrarea persoanei la domiciliu în cazul în care pentru fiecare intrare principală este atribuit o adresă separată ar putea fi depusă doar de către proprietar/coproprietari.   În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova  cu scopul sporirii calității și accesibilității serviciilor publice prestate pentru cetățeni.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.