Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Autoritățile continuă elaborarea metodologiilor privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor, adaptate pe domenii de activitate, în contextul efectuării controlului activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.

Centrul Naţional Anticorupţie și Consiliul Concurenţei au lansat, în premieră, platforma de cooperare anticorupţie cu sectorul privat, pentru a stabili o comunicare eficientă cu reprezentanţii mediului de afaceri în vederea promovării principiilor de integritate şi onestitate. Autorii iniţiativei şi-au propus să îmbunătăţească schimbul de experienţă şi a bunelor practici, dar şi să convingă exponenţii mediului privat să participe la acţiunile Consiliului Concurenţei și CNA de promovare a toleranţei zero față de fenomenul corupţiei.

Schimbarea atitudinii societății față de antreprenorii care au suportat un eșec în afaceri este esențială, totodată, ar fi binevenită crearea unui Centru de apel sau Centru de Avertizare Timpurie pentru antreprenorii care au nevoie de un sfat rapid, aflându-se în situație dificilă sau în risc de eșec. Aceste recomandări au fost propuse în cadrul evenimentului intitulat „A doua șansă pentru antreprenori”, desfășurat ieri, 10 aprilie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În cadrul evenimentului a fost prezentat proiectul Danube Chance 2.0, care își propune să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale, pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial

Cele mai importante modificări ale legislației au fost discutate în cadrul celei de-a VI-a ediții a conferinței privind legislația muncii, organizată de HR Portal. În cadrul evenimentului au fost prezentate noile prevederi ale Legii privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, conform căreia, din 1 iulie 2019, indemnizațiile se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare proprii, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) va verifica agenții economici în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor conform a 9 liste de verificare. În Monitorul Oficial din 21 decembrie curent a fost publicat Ordinul nr. 543 din 21 noiembrie cu privire la aprobarea listelor de verificare pentru domeniile de control ale autorității.

Compania americană S2 Global s-a arătat interesată să investească în infrastructura Serviciului Vamal și procesele de scanare la punctele de trecere din Republica Moldova. Investitorul străin intenționează să modernizeze procesele de scanare, fapt care va contribui la sporirea operațiunilor de import/export și la reducerea fenomenului contrabandei. Aspecte ale realizării proiectului au fost discutate la New York, în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu directorul pentru dezvoltarea proiectelor internaționale din cadrul companiei americane, Marc Morelli.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 4 mil. lei, transmite autoritatea. Totodată, ARBI a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 59 de delegaţii în privinţa a 269 de subiecţi. Sinteza săptămânală a CNA mai denotă că în cancelaria Centrului au fost înregistrate 1009 materiale, iar autorilor proiectelor de acte legislative le-au fost expediate 11 rapoarte de expertiză anticorupţie şi 21 de avize la proiecte.

La Guvern a fost prezentat noul concept de reformare a sectorului spitalicesc. Ședinţa a fost prezidată de prim-ministrul Pavel Filip, care a accentuat că reforma spitalicească se înscrie în seria de reforme importante în domeniul sănătății, alături de reforma asistenţei medicale primare şi cea a sectorului de supraveghere a sănătăţii publice. Reforma spitalicească este absolut necesară atunci când vorbim de sistemul de sănătate. Este o reformă care nu va fi realizată în jumătate de an sau un an, însă existența unui concept deja ne va asigura de faptul că vom avea un sistem spitalicesc, unde oamenii vor avea parte de servicii de calitate. Îmi doresc să aprobăm cât mai curând conceptul și să parcurgem, etapă cu etapă, pașii necesari, a spus premierul.

La 1 august 2019, s-a împlinit un an de la finalizarea procesului de reorganizare a întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform” din subordinea Ministerului Finanțelor, prin transformarea „Fintehinform” în Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) și fuziunea celorlalte două întreprinderi cu CTIF, instituție care a preluat, conform Hotărârii Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, drepturile, obligațiile și funcțiile celor trei entități. Cu acest prilej, corespondentul nostru a discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre bilanțul activităților noii instituții, preocupările curente și proiectele ei de viitor.

Mâine, 9 noiembrie 2018, va apărea de sub tipar nr. 416-422 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege privind modificarea unor acte legislative (nr. 159, 12 octombrie 2018) și Decretul de promulgare al legii

Republica Moldova Denumirea Proiectului: Proiectul de Modernizare a Administrării Fiscale (P127734) Credit nr.: 5829-MD, 8625-MD Nr. de referință: TAMP/4/IC-4

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

Agentul economic va prezenta Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică o declarație de conformitate în formă scrisă, în care vor fi incluse informații despre identitatea materialelor și obiectelor active și inteligente ce vin în contact cu produsele alimentare. În Monitorul Oficial din 19 octombrie curent a fost publicat Regulamentul sanitar respectiv. Potrivit documentului, materiale și obiecte active sunt acele obiecte proiectate să încorporeze deliberat componente care ar elibera substanțe pe produsele alimentare ambalate ori în mediul în care se află produsele.

Republica Moldova își va putea consolida capacitățile vamale și informaționale pentru alinierea la proiectul pilot intermodal E-TIR pe coridorul Kazahstan, Azerbaijan, Georgia și Ucraina. Aceasta este una din oportunitățile oferite de utilizarea pre-declarării electronice prinmodulul TIR-EPD, în cadrul sistemului ASYCUDA WORLD. Evenimentul de relansare al modului a avut loc ieri, 7 decembrie 2018. Relansarea acestuia este posibilă la inițiativa Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto (AITA), în colaborare cu Serviciul Vamal și cu compania IT BASS Systems, prin cofinanțarea din partea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.