Trecerea de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre atragerea investiţiilor, implementarea inovaţiilor, stimularea exporturilor, susţinerea dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor economice mondiale sunt prioritățile proiectului Programului de susţinere a afacerilor cu potenţial înalt de creştere si internaţionalizarea acestora. Documentul este elaborat de Ministerul Economiei și infrastructurii, urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern și implementat prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Autorii proiectului menționează că, acum opt ani, a fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, obiectivele căreia sunt

Agenția Relații Funciare  și Cadastru propune spre consultări publice proiectul  de lege privind reglementarea regimului proprietăţii funciare, cadastru şi monitoring funciar.   Documentul a fost elaborat în scopul ajustării cadrului normativ ce ține de stabilirea priorităților fundamentale definite pe termen lung privind gestionarea eficientă a fondului funciar, evidența și protecția tuturor resurselor funciare de pe întreg teritoriul țării și crearea condițiilor de ameliorare a mediului înconjurător ce vor contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată. 

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este instituția responsabilă de implementarea priorității Studii: relevante pentru carieră din Strategia de Dezvoltare Regională Moldova 2020.

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și-a resetat relațiile de parteneriat cu trei bănci comerciale din țară.     „Mobiasbanca - OTP Group” S.A., B.C. „Victoriabank” S.A. și „Banca de Finanțe şi Comerț” S.A. au semnat noi contracte de colaborare cu ODIMM, aprobate de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Modificările au simplificat procesul de acordare și executare a garanțiilor financiare de către ODIMM întreprinderilor mici și mijlocii, care vor să acceseze credite bancare și nu dispun de suficient gaj.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic. Documentul respectiv a fost elaborat întru executarea alin. (3) din art. 4 al Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, iar aprobarea proiectului are drept scop asigurarea controlului asupra respectării condițiilor de circulație a alcoolului etilic. Autorii afirmă că proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic este un act nou și vine să stabilească procedura de notificare privind comercializarea alcoolului etilic, de către titularii de licență în domeniul fabricării, păstrării și comercializării alcoolului etilic, agenților economici care practică o altă activitate decât cea în domeniul fabricării producției alcoolice.

În cadrul ultimei ședințe a secretarilor se stat a fost discutat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin HG nr. 500/1998. Autorii documentului afirmă că procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de versiunea în vigoare a Regulamentului este unul depășit și uneori creează dificultăți, în special în procesul de modernizare, dezvoltare a subiecților de drept, cum ar fi autorități/instituții publice sau agenți economici (întreprinderi de stat (ÎS), municipale, SA, SRL cu cota de participațiune a statului sau a administrației publice locale).

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2019, au fost eliberate per total 3096 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, acestea fiind în descreștere cu 5,2% față de anul 2018. BNS precizează că, din numărul total de autorizații eliberate, 1891 au fost pentru clădiri rezidențiale (sau 61,1% din numărul actelor eliberate), iar 1205 (38,9%) – pentru clădiri nerezidențiale. În anul precedent numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 5,9%, iar pentru clădiri nerezidențiale – cu 4,1% față de anul 2018.

În regiunile din Moldova în care nu sunt zone economice libere sau parcuri industriale, urmează a fi create platforme industriale multifuncționale (PIM) în scopul creșterii competitivității și productivității și a ocupării forței de muncă a sectorului industrial în zonele respective.   Guvernul a aprobat în ședința din 13 octombrie curent proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Programului-pilot de creare a platformelor industriale multifuncționale.

Banca Mondială are deja un concept privind programele viitoare, însă este în așteptarea unor semnale clare din partea autorităților Republicii Moldova referitoare la prioritățile Guvernului în sectorul agricol, pentru a înțelege unde se pot implica financiar. În același timp, reprezentanții Băncii Mondiale s-au declarat pregătiți pentru a investi în noi proiecte în Republica Moldova. Declarația aparține directorului Biroului Băncii Mondiale în Moldova, Europa şi Asia Centrală, Anna Akhalkatsi, cu care a avut o întrevedere ministrul Finanțelor, Ion Chicu.

În luna iulie curent, Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic,  care are patru obiective majore : facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri, stimularea utilizării comerțului electronic, simplificarea procedurilor vamale la exportul online și stimularea serviciilor poștale și de curierat.   Pentru implementarea acțiunilor din Foaia de parcurs, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și MEI au elaborat un proiect de lege, conceptul căruia a fost prezentat, ieri, 12 octombrie, într-o ședință online pe platforma Consiliului Economic.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

Azi, 29 iulie 2020, a avut loc Conferința de pre-lansare a primei platforme de expoziții virtuale din Republica Moldova www.virtual-fairs.md. Conceptul a fost inițiat și dezvoltat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și este realizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului ”Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation în parteneriat cu CCI a RM.

Negocierea și semnarea unui amendament la Acordul de finanțare dintre Guvernul RM și Uniunea Europeană privind Programul „Măsuri de consolidare a încrederii” din 26 martie 2014 a fost aprobat de Guvern. Decizia Executivului este publicată în Monitorul Oficial din 14 iulie. Amendamentul prevede extinderea termenului de implementare a componentei IV a Acordului nominalizat ”Integrarea UTA Găgăuze în cadrul național de dezvoltare regională”, termenul de implementare fiind extins pentru 24 luni. În opinia Guvernului, extinderea termenului va permite valorificarea deplină a mijloacelor bănești alocate și implementarea tuturor acțiunilor prevăzute în Program.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Contribuabilii ce achită contribuții obligatorii la Fondul Viei și Vinului ar putea fi scutiți de plata contribuțiilor obligatorii calculate din facturile fiscale eliberate în anul 2020, prin derogare de la art. 323 din Legea viei și vinului.  În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  ce prevede modificarea Legii cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Legii viei și vinului.

În semestrul I al anului curent, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat 57 cursuri de instruire cu teme actuale în domeniile finanțe publice, fiscal și vamal, la care au participat în total peste 1160 de specialiști care activează sau doresc să activeze în aceste domenii. Toate cursurile au fost organizate de către CTIF, în premieră, la distanță, cu utilizarea aplicației Zoom.   În aceeași perioadă, CTIF a actualizat și a pus în aplicare modulele de instruiri: „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, „Managementul financiar pentru directorii de școală” și „Utilizarea noii versiuni a sistemului informațional automatizat (SIA) „e-Factura”. Instruirile cu temele nominalizate au fost lansate în lunile aprilie, mai și, respectiv, în iunie curent.

Parlamentul a adoptat modificarea art. 74 din Codului funciar, prin care se facilitează alocarea terenurilor pentru „gropile de împrumut” și întoarcerea ulterioară a terenurilor în circuitul agricol. Amendamentul soluționează problema extragerii până la o adâncime de 5 metri a rocilor sedimentare neconsolidate de argilă, argilă nisipoasă, nisip argilos pentru construcția terasamentului drumurilor, ținând cont că doar pentru implementarea proiectelor de reabilitare, modernizare și construcție a drumurilor aflate în lucru sunt necesare circa 3,66 mil. m3 de roci. Conform prevederilor normative tehnice în vigoare, construcția rambleurilor, terasamentelor se efectuează din pământuri excavate din gropile de împrumut.

Suedia continuă să susțină Republica Moldova în dezvoltarea economică. În Monitorul Oficial de vineri, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Suedia cu privire la cooperarea pentru dezvoltare (2018–2020). Potrivit legii, cooperarea dintre cele două țări are drept scop contribuirea la obținerea de rezultate din următoarele domenii: • Integrare economică progresivă în Uniunea Europeană și dezvoltarea unei economii de piață funcționale

Un pietrar-zidar poate primi un salariu maxim de 30 mii lei, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu referire la lista celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă. Angajatorul care oferă acest salariu este Basium SRL, care, este gata să achite 30 mii lei și pentru poziția de placator cu placi, armator, dulgher, betonist.