Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ar putea fi suplinită cu o noțiune ce reglementează comerțul electronic, care, potrivit proiectului de lege ce prevede operarea modificărilor și completărilor în peste 20 de legi, reprezintă activitatea de comerț a persoanelor fizice şi juridice de vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau prestare a serviciilor, desfășurată prin intermediul mijloacelor electronice, mijloacelor de comunicare la distanță, contractelor la distanță.   Amintim că documentul este elaborat de Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova, poate fi consultat până la 3 iunie curent.

Arhiva Formularul Declaraţiei cu privire la disponibilul de mijloace băneşti este aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr. 96 din 20 august 2012. Tot prin acest ordin este aprobat şi modul de completare a acestei declaraţii. Formularul declaraţiei poate fi descărcat de pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sau obţinut de la inspectoratul fiscal de stat teritorial. Declaraţia se depune doar pe suport de hârtie.

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Conform art. 344 din Codul de procedură civilă (CPC), ordonanța judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în pretențiile specificate la art. 345. Ordonanța judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Conform art. 345 lit. j) din CPC, se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția rezultă din restantele de impozit sau din asigurarea socială de stat.

Arhiva Termenul limită de depunere a declaraţiei persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace băneşti este de 31 decembrie 2012. Declaraţiile privind disponibilul de mijloace băneşti la 01.01.2012 se depun, pe suport de hîrtie, la inspectoratul fiscal de stat teritorial după locul domiciliului sau reşedinţei de către persoanele ce au această obligaţie conform art. 2267. În cazul în care persoana fizică nu dispune de domiciliu sau reşedinţă, declaraţia se prezintă la organul teritorial în raza căruia se deserveşte agentul economic care a constituit ultimul loc de muncă al persoanei fizice. Persoanele fizice cu domiciliul sau reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova prezintă declaraţia la organul teritorial corespunzător razei de deservire stabilite potrivit art.132 alin.(5).

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Casa Națională de Asigurări Sociale comunică că în primele 11 luni ale anului 2021 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 24653,9 mil. lei, sau 89,2% din planul anual stabilit de 27629,0 mil. lei.   Potrivit Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate în sumă de 14480,3 mil. lei sau 88,9% din suma anuală prevăzută de 16284,9 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor acumulate este în creştere cu 1809,4 mil. lei sau cu 14,3%.

În semestrul I din anul curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 105, 4 mil. lei, potrivit informației publicate pe pagina Ministerului Finanțelor. Resursele alocate din Fond au fost utilizate exclusiv pentru acordarea indemnizațiilor personalului medical infectat cu COVID, precum și pentru acordarea indemnizației unice în cazul personalului decedat în lupta cu COVD-19.   Cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 39,8 mil. lei. Totodată, bani au fost alocați și altor autorități centrale/publice precum: Curtea Constituțională (16 mii lei); Ministerul Justiției (288 mii lei); Ministerul Afacerilor Interne

În anul 2012, când a fost perioada de declarare a disponibilului de mijloace bănești deținute, eu nu am depus declarația la organul fiscal. În anul 2016 a fost inițiată verificarea fiscală a corectitudinii declarării venitului. Controlul se efectuează prin metode indirecte, și s-au stabilit cheltuieli mai mari decât venitul declarat la fisc. Dar eu am avut bani în conturi bancare, depuși în 2006, 2008 și 2011. Se vor lua în considerare acești bani la estimarea venitului impozabil? În 2012 a fost perioada de declarare a disponibilului de mijloace bănești, pe care le deținea persoana fizică la situația din 1 ianuarie 2012.

În perioada ianuarie-noiembrie 2021, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 18,0 mil. tone de mărfuri, cu 17,8 % mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Cele mai multe mărfuri au fost livrate cu transportul rutier – 14,8 mil. tone de mărfuri (cu 19,5% mai mult față de perioada similară din anul 2020), ceea ce reprezintă circa 82,3% din totalul mărfurilor transportate. Totodată, cu mijloacele de transport feroviar au fost transportate 3,0 mil. tone de mărfuri (16,8% din total), cu 12,8% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Compania acordă surse financiare în scopuri de binefacere persoanelor fizice, care nu sunt angajate în cadrul ei. Binefacerea constă în virarea unei sume de bani pentru: achitarea intervenţiei chirurgicale, unui tratament la spital,procurarea medicamentelor, cărucior pentru invalizi. Banii sunt transferati direct pe contul întreprinderilor care prestează/ livrează serviciile/ marfurile mentionate, adică în conturile spitalului, farmaciei. Cum tratăm acest tip de binefacere în scopuri fiscale? Avem dreptul la deducere?

Una din principalele atribuții manageriale este asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor, prin instituirea de măsuri menite să asigure condiții bune de lucru, pentru apărarea vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a lucrătorilor.

În anul 2023 s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului cetățenilor străini care au optat pentru vizitarea Republicii Moldova ca destinație turistică. Deservirea turistică a fost organizată de agențiile de turism detailiste și de către tur-operatori. Datele oficiale prezentate de Biroul Național

În ultima perioadă tot mai frecvent contribuabilii – utilizatori ai mașinilor de casă și control (MCC) cu memorie fiscală adresează întrebarea dacă sunt sau nu obligați să apeleze la serviciile reprezentanților Centrelor de Asistență Tehnică pentru deservirea MCC pentru imprimarea raportul periodic scurt din memoria fiscală a MCC.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

La 10 decembrie 2022, Legea nr. 91/2014 privind semnătura electronică și documentul electronic va fi substituită de Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere, ambele acte stipulând că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care sunt utilizate ca metodă de autentificare. În continuare vom prezenta unele aspecte ce țin de valoarea juridică a semnăturilor electronice, în funcție de tipul acestora, și modul de recunoaștere în cazul în care respectivele semnături urmează a fi utilizate pentru autentificarea actelor contabile.