În conformitate cu prevederile art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90 din Codul fiscal, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. 

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Potrivit prevederilor art. 46 alin. (9) din Codul muncii

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) activează în conformitate cu Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007). Ele sunt definite ca organizații necomerciale, cu un statut juridic special, create de către persoane fizice

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Ținând cont de apropierea termenului de prezentare a Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) pentru anul 2021 și de faptul că unii contribuabili intenționează să desemneze cuantumul de 2% din suma impozitului pe venit calculat și achitat anual la buget către unul dintre beneficiarii incluși în Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală, venim cu răspunsuri la întrebările ce pot apărea atât în cazul persoanelor care pentru prima data au decis să aplice acest mecanism, cât și în cazul celor ce au desemnat anterior o parte din impozitul achitat în favoarea unui beneficiar.

Asigurarea administrării fiscale prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal sunt sarcinile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat. Astfel, autoritatea fiscală asigură monitorizarea permanentă a gradului de conformare a contribuabililor-persoane fizice la respectarea prevederilor legislației în vigoare și declararea deplină a obligațiilor fiscale.   În acest sens, este examinată informația disponibilă din surse terțe cu referire la veniturile/cheltuielile înregistrate de persoane fizice și identifică persoanele cu risc de ne(sub)declarare a veniturilor în proporții semnificative. Față de persoane fizice se aplică măsuri de conformare voluntară/forțată. În cadrul măsurilor de conformare voluntară, persoana fizică este informată despre datele disponibile SFS, divergențele constatate, cu recomandarea de a declara integral veniturile obținute.

Anul 2021 a fost cel de-al cincilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă1. Astfel, 34 805 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală dintre care 32 971 au fost validate în sumă totală de 9 153 236,11 lei. 

Angajatorul unei societăți cu răspundere limitată din mun.Chișinău, urmare a majorării din 1 iulie 2022 a prețurilor la abonamentele pentru transportul public, a procurat pentru 5 angajați abonamente pentru o perioadă de 3 luni. Este considerată valoarea acestor abonamente drept facilități acordate de angajator sau poate fi atribuită la cheltuielile entității pentru transportul organizat al angajaților?

Modificările la Codul fiscal, operate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023) vine cu intervenții esențiale și capitolul Accize, unele dinte care sunt puse în aplicare din 1 ianuarie 2023, iar altele vor intra în vigoare din 1 aprilie curent. În continuare prezentăm principalele modificări, de care urmează să țină cont contribuabilii.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate, cu excepţia amenzilor aplicate pentru comiterea repetată, în decurs de 6 luni consecutive, a încălcărilor fiscale prevăzute la art. 254 şi 254¹, dacă respectă strict următoarele condiții:

Serviciul Fiscal de Stat a perfectat prezentarea modificărilor operate la compartimentul particularitățile aplicării impozitului pe bunurile imobiliare și impozitul funciar.    Impozitarea bunurilor imobiliare și terenurilor este reglementată prin prevederile: Titlului VI din Codul fiscal – în cazul bunurilor imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării; Legii de punere în aplicare a titlului VI din Codul fiscal nr. 1056 din 16.06.2000 – în cazul bunurilor imobiliare neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării. Descărcarea poate fi efectuată aici

Cota TVA în mărime de 6% la serviciile de cazare, produsele alimentare/băuturi, cu excepția producției alcoolice, pentru agenții economici din sectorul HoReCa, ar putea fi aplicată începând cu 1 octombrie curent, prin derogare de la art. 56 alin (2) al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.   Inițiativa legislativă prin care se propune accelerarea intrării în vigoare a  Legii nr. 76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I din CAEM (aplicarea cotei reduse la TVA pe perioada stării de urgență sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică) a fost aprobată astăzi, 22 septembrie, de Comisia economie, buget și finanțe.

Discuțiile la subiectul muncii la distanță, scopul cărora este perfecționarea cadrului normativ de reglementare a acestui mod de activitate a salariaților, continuă. Astăzi, 3 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în cadrul Grupului de lucru nr.4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului salariilor în pliс”, au fost discutate mai multe aspecte ce vizează munca la distanță.

Pentru contribuabili, reducerea amenzilor reprezintă o soluție eficientă de a diminua impactul financiar al amenzilor aplicate în urma controalelor fiscale. Codul fiscal oferă posibilitatea unei reduceri cu 50% a amenzilor în anumite condiții, facilitând astfel conformarea voluntară și reducând povara financiară pentru cei care își îndeplinesc obligațiile fiscale.

Urmează a fi impozitate sau nu îndemnizațiile primite potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public de către funcționari în cazul eliberării acestora din serviciul public?   Potrivit art. 42 alin. (6) din Legea nr. 158/2008 (în continuare – Lege) în cazul lichidării autorităţii publice, a reducerii efectivului de personal sau a lichidării funcţiei publice, funcţionarii publici care nu pot fi transferaţi şi/sau angajaţi, sunt eliberaţi din funcţie, beneficiind de plata unei indemnizaţii de şomer în mărime de un salariu mediu lunar şi a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu calculate în corespundere cu vechimea în serviciul public după cum urmează:

Se aplică regimul fiscal special de impozitare pentru salariul de ucenicie achitat de agentul economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale? Se includ ucenicii în baza de determinare a sumei minime a impozitului unic achitat de către rezidenții parcurilor pentru tehnologia informațiilor?

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c) importul serviciilor în Republica Moldova;