Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un rebus fiscal. ȘTIAȚI CĂ… • se spune că autoritatea fiscală i-a cerut lui Dmitri Mendeleev să rotunjească tăria la votcă de la 38 la 40 grade pentru a simplifica calculul impozitului pe alcool? Savantul însuși considera că valoarea optimă este 38 grade. • cuvântul „boicot” are implicații fiscale? Odată, un irlandez pe nume Boicot a refuzat să achite impozitul funciar. Atunci Liga pecuniară le-a ordonat locuitorilor din acea zonă să uite de existența acestuia. Astfel, lui nu i se mai livra corespondența, lucrătorii şi menajerele l-au părăsit, iar vecinii au încetat să comunice cu el.

Conform prevederilor Codului fiscal nr.1663/1997: – campanie promoţională – modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri (art.5 pct.38)); – câştiguri – veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale, atât în formă monetară, cât şi nemonetară. În scopul aplicării acestei noţiuni, câştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma câştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, câştigul reprezintă suma totală câştigată (art.12 pct.14)); – în venitul brut nu se includ câştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) (art.20 lit.p2));

SRL YYY, rezidentă a Republicii Moldova, a fost sancționată de către o autoritate din străinătate pentru nerespectarea prevederilor legale ale statului respectiv în procesul de transportare a mărfurilor pe teritoriul acestuia. Este sau nu deductibilă în scopuri fiscale amenda aplicată contribuabilului din Republica Moldova care a fost achitată în străinătate?

Компании «Rompetrol Moldova», «Moldovagaz», «Lukoil – Moldova», «Gas Natural Fenosa Furnizare Energie» и «Energocom» являются крупнейшими по обороту предприятими Молдовы в 2018 г. Данные представило Национальное бюро статистики в своем ежегодном «Структурном обследовании предприятий», согласно которому в каждой из ключевых отраслей Молдовы компании-лидеры (топ-5) формируют от 9,5% до 80,6% оборота, а самая высокая концентрация, как и ранее, отмечается в сфере обеспечения энергоресурсами, горячей водой и кондиционирования воздуха, водоснабжения и канализации, переработки отходов, а также в секторе IT.

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Persoanele ce reprezintă interesele statului în întreprinderea de stat vor beneficia de plata indemnizației lunare în formă fixă, stabilite de fondator conform art.24 din Legea salarizării nr.847/2002, în funcție de rezultatele economico-financiare anuale înregistrate și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți întreprinderii respective, și o componentă variabilă, stabilită în temeiul art.5 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și numire a administratorului, membrilor consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori al întreprinderilor de stat și condițiile de remunerare a acestora, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Învierea Domnului este sărbătoarea renaşterii, speranţei şi bucuriei. An de an, aşteptăm cu toţii această sfântă sărbătoare pentru a ne reconfirma că Dragostea, Credinţa şi Bunătatea sunt supreme pe pământ. Emoțiile trăite în Ziua Învierii sunt deosebite și incomparabile cu cele din alte sărbători, pentru că farmecul sărbătorii, mireasma florilor, clopotele Învierii, ouăle încondeiate și cozonacul fac această zi una mirifică.

O companie din Moldova a contractat un împrumut de la o companie nerezidentă cu care aceasta are semnat un Acord privind evitarea dublei impuneri. În baza contractului de împrumut, pe lângă dobânda care urmează a fi achitată de către compania rezidentă, aceasta suportă anumite cheltuieli aferente achitării și are un comision unic odată cu primirea împrumutului. Urmează a fi reținut impozitul la sursa de plată din comisionul unic? Se aplică asupra acestuia aceleași abordări ca și în cazul dobânzilor?

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Conform art. 43 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a perioadei fiscale în parte, pentru etapa I – conform situaţiei de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situaţiei de la 31 decembrie 2018.

Contribuabilii (persoane fizice rezidente) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător și care au un venit anual mai mare de 360 mii lei din surse impozabile, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901, nu vor avea dreptul să beneficieze de scutirea personală stabilită anual la art. 33 alin. (1) din Codul fiscal (CF). Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Scopul proiectului constă în aducerea prevederilor unor Regulamente în concordanță cu modificările și completările operate în CF prin Legea nr.122 din 16 august 2019 (publicată MO din 6 septembrie curent).

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

La întreprinderea noastră angajaților li se acordă un prânz din contul angajatorului. Noi solicităm să ni se acorde tichete de masă, considerăm că acestea ar fi mai convenabile pentru muncitori, însă patronul spune că vom fi lezați în careva drepturi. Explicați-ne, care este diferența între aceste facilități?

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

An de an, sărbătoarea Nașterii Domnului ne bate la ușă, cu bunătate, speranță și încredere. Să ne deschidem și în acest an sufletele pentru a primi vestea minunată: astăzi s-a născut Hristos! Nașterea Domnului este acea sărbătoare sfântă, care ne face să devenim mai buni, mai înțelegători, mai iertători și mai îngăduitori unii cu alții. Această zi ne face să credem în minuni, în puterea divină. Fie ca magia acestei sărbători să ne trezească în suflet cele mai frumoase amintiri – legate de casa părintească, de troienele din copilărie, de sărbătorile de altădată, dar, totodată, să ne gândim la viitor și la lucrurile bune pe care le putem face pentru cei din jurul nostru.