Cum se va calcula corect numărul de zile ale concediului de odihnă anual în cazul în care angajatul solicită acordarea acestuia în perioada sărbătorilor de iarnă?   Codul muncii stabilește expres că, tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare ( art. 113 alin. (1)), în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite la unitate.

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

Reglementează legislația în vigoare modul în care salariații care lucrează la distanță pot depune cererile de concediu (de odihnă, fără plată etc.)? Cererile transmise prin mijloace electronice urmează a fi obligatoriu semnate cu semnătura electronică calificata sau, la expediere, pot fi scanate/fotografiate?

Ținând cont de modificările în legislația din domeniul asigurărilor sociale care vor avea impact asupra prezentării dărilor de seamă aferente asigurărilor sociale de stat din 1 ianuarie 2024, atenționăm asupra următoarelor aspecte:

Ținând cont de situația epidemiologică din țară și apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale vine cu următoarele recomandări, care au drept scop clarificarea situațiilor juridice ce țin de raporturile de muncă dintre angajator și salariat, precum și asigurarea protecției social-economice și a securității și sănătății în muncă a salariaților, conform prevederilor legislației muncii în vigoare:   1. Examinarea de către părți a posibilității prestării muncii la domiciliu (conform art. 290 din Codul muncii);

Sunt angajată a unei companii din sectorul real și recent medicul mi-a eliberat certificatul medical pentru sarcină și lăuzie de 126 de zile. Voi avea dreptul la indemnizație și care va fi mărimea acesteia dacă, până la eliberarea certificatului medical am activat doar 7 luni.

Cum ținem evidența timpului de muncă a salariatului, cu condiții de retribuire a muncii (procentaj din venitul încasat pentru serviciile prestate) în perioadele când persoana nu prestează servicii și, respectiv, nu se prezintă la locul de muncă timp de 1-6 luni?

În Monitorul Oficial din 18 august a fost publicată Legea nr.241 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, care

Concediul anual plătit este dreptul, garantat de Constituția RM și Codul muncii, la un anumit număr de zile prevăzute anual pentru odihnă și restabilirea capacității de muncă, menținând în același timp locul de muncă (funcția) tuturor celor care lucrează în baza unui contract individual de muncă, indiferent de forma organizatorică și juridică a unității.

Ce perioadă de timp se include în vechimea de muncă care dă dreptul la concediu anual? În cazul în care salariatul la întoarcerea din concediul anual, demisionează, angajatorul este în drept să reţină acestuia indemnizaţia de concediu şi ajutorul material plătit la concediul folosit în avans?   Codul muncii (art. 114) specifică perioadele de timp care dă dreptul la concediu anual. În vechimea de muncă care oferă dreptul la concediu de odihnă anual se includ:

Anumite categorii de salariați au dreptul la zile de concediu anual suplimentar plătit.

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

Începând cu 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare prevederile art. 127 din Codul muncii (în continuare – CM) care reglementează acordarea concediilor pentru salariații care au adoptat copii sau i-au luat în plasament în serviciul tutelă/curatelă. În contextul în care, în mare parte, tipurile

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Zilele concediului de odihnă anual nefolosite de către funcționarii publici după expirarea termenului de 2 ani ar putea fi considerate stinse, în cazul în care salariatul nu a beneficiat de concediul respectiv din motive imputabile acestuia.

Tatăl copilului nou-născut va avea dreptul la un concediu paternal de 15 zile calendaristice, ce poate fi acordat integral sau divizat în până la 3 fracțiuni, pe parcursul primelor 12 luni de la nașterea copilului.

Neacordarea de către angajator a concediului de odihnă anual timp de doi ani consecutivi, precum şi neacordarea anuală a concediului de odihnă salariaților în vârstă de până la 18 ani şi salariaților care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 iunie, un proiect de modificare a Codului muncii, Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale și Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații sociale.

Prin Hotărârea Guvernului nr.316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19 (HG nr.316/2021) au fost aprobate următoarele Regulamente: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (Anexa nr.1); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a restricţiilor impuse în starea de urgenţă în sănătate publică (Anexa nr.2); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (Anexa nr.3).

Persoanele care adoptă copii vor beneficia de indemnizații în caz de adopție – ce reprezintă forme de sprijin bănesc ce se stabilesc şi se acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanei asigurate în cazul adopției unui copil sau luarea în plasament în Serviciul de tutelă/curatelă.